Acest post a fost scris de un cititor al blogului, Ovidiu Miron.
In fiecare gest pe care il fac. In fiecare cuvant pe care il rostesc. Prin intreaga lor atitudine.
In mod inconstient, isi picteaza un tablou de “amic”. De om care iti va fi alaturi mereu, indiferent cum te porti cu el. Si la care te poti intoarce de fiecare data, dupa cate o aventura incheiata in mod nefericit.
Ce e rau in asta? In primul rand, acest gen de comportament trasmite ceva. Mediocritate. Lipsa personalitatii. Adica a misterului. Vorbim de monotonie aici. Un asemenea baiat isi doreste mai mult. Dar nu stie cum sa transmita asta. Nu are incredere in el. Si, in consecinta, nici fata nu are cum sa il priveasca altfel.
E greu de inteles asa ceva. Cum poate un baiat asculta la nesfarsit o fata care plange pe umarul sau si care ii tot spune cat de bine era cu “fostul” si cat de mult inca il mai iubeste! E un fel de picatura chinezeasca la puterea 100!
Oare oamenii nu au auzit de Marketing? De PR ? De personal branding ? Ce ar putea face? « No game, no girl », ar spune Hitch. Si are dreptate. Un baiat usor abordabil si pe care nu il supara chiar nimic, e o prada facila. Nu prezinta interes. E tipul care starneste compasiune. Si nu atractie. Ce fel de om este el? E “de treaba”. La orice ora din zi sau din noapte, asta e meseria lui. Sa rabde orice. Sa suporte orice cuvinte. Sa fie intelegator.
Stii reclama celor de la Sprite? “Prietenul(adica amicul) tau te doreste”. E ceva surprinzator in asta? Nu prea. E doar un adevar. Negat de unii, dar recunoscut(mai pe ocolite) de majoritatea oamenilor.
Despre autorul postului
Ovidiu Miron este unul dintre cititorii fideli ai blogului nostru. A devenit marketer dupa ce a absolvit cursuri de specialitate ale Universitatatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi in vara anului 2007 si este masterand in Strategii de Marketing si Comunicare in Afaceri, la Universitatea din Bacau.
Colaborarile sale online includ si articole publicate pe Basic Marketing, Empower.ro si Succes Dublu. De asemenea, Ovidiu este project manager al blogului-memorie dedicat lui Octavian Paler.
Posturi asemanatoare:
- Aboneaza-te la posturile Fii barbat! si vei fi anuntat ori de cate ori se publica articole noi!
- Abonare RSS
- Abonare prin E-mail
{ 16 comments… read them below or add one }
ideea e ca baietii buni exista. Dar fluturasi in burta si bujori in obrajori provoaca baietii rai. Pana si fetelor bune le plac astia din ultima categorie. Vai, am zis “ultima”?!
Pai vezi, Miruna?:) Si cum iti explici asta?:) Aici e “jocul”
.
vad, am vazut si cred ca inca nu m-am invatat minte.
si cautarea de explicatii are farmecul ei, si conflictul intre ratiune si pasiune… orice rana se vindeca. dar uneori din cicatrici nu se mai poate naste nimic…
Nu e obligatoriu sa se nasca din cicatrici
.
Poate dintr-o noua gandire si atitudine. Ce zici de asta?:)
Nu prea cred in schimbari. De mici ni se seteaza creierul intr-un sistem bazat pe algoritme care se repeta. Altfel cum iti explici, ca oameni demonstrat destepti prezinta lacune dezastruoase cand vine vorba de “celalalt”. Citesc o carte unde am gasit explicatia stiintifica pentru care “dragostea e oarba”. Casatoria iti deschide ochii, e o vb. Eu zic altfel, timpul.. Oricum, e o kestie fiziologica. Deci, si prostiei i-am gasit o explicatie! whew!
De mici suntem supusi presiunii celorlalti. E adevarat.
Una este inteligenta bazata pe IQ si alta este inteligenta inter-personala sau cea empotionala. In esenta, despre asta e vorba.
Emotionala, adica
.
Unde gresesc baietii buni? Nu cred ca e vorba atat de gresit, cat ca le e teama. Si teama nu inseamna mediocritate, ea provine din instinctul natural al fricii de a fi respins. Asta e cosmarul si celui mai mare macho…:). Imaginati-va un Don Juan de Marco respins de vreo amanta?) De ce trebuie sa gandim in termenii inferior-superior-mediocru? Daca X are un doctorat si Y are doar liceul, inseamna ca X e superior lui Y? Unii ar spune ca da; depinde din ce aspect privesti lucrurile: daca le masori in grade academice, poate. Poate ca superioritatea sau mediocritatea tin intr-adevar de inteligenta emotionala, de maturitate, etc…Cunosc o gramada de tipi inteligenti care sunt varza la capitolul relatii.
Unde gresesc baietii buni? Prin faptul ca sunt prea putin introspecti and otherwise pentru a recunoaste- si nu doar siesi- ca se tem, se tem sa piarda prietenia omului de langa ei. Se tem ca din statutul de bun prieten sa ajunga un necunoscut, un MEDIOCRU. Daca tot e sa vorbim de strategii, dpmdv strategia tipului putin abordabil nu tine, e o strategie soft (desi pare hard, de macho), pentru ca e strategia folosita adesea de fete. Contrar asteptarilor, strategia „play hard to get“ este doar pasagera; fetele se plictisesc rpd de „baietii rai“ si…in the end tot un „Mr. nice guy“ gets the girl…
Coralia, poate ca ai dreptate.
Insa, de ce ar trebui sa stea la rand pentru a astepta ca fata visurilor sale sa se plictiseasca de vreun “bad boy”?:) Nu mai bine schimba el ceva?:)
Sa fim seriosi si sa nu mai cautam scuze “jenibile”, vorba unui bun prieten. Daca te vrea, se serveste. Sau macar incearca.
D
Din ce am citit/vazut ceea ce “merge” este alternanta (de orice fel- bun-rau , incet-repede ,tandru-agresiv )aplicata cu minim de gandire. Fiecare e atras de altceva…de cele mai multe ori fetele cauta un tip care sa le poata proteja ,in orice situatie de aici , cred eu, succesul baiatului “rau”(numai ca asta se probeaza si prin alte mijloace).
DECI , baieti, – fata trebuie sa nu poata sa se hotarasca daca sunteti buni sau rai…dupa ce iti dai seama mai bine de ceea ce vrea te adaptezi dar pana acolo incercati si asta
Miruna, am notat mesajul
.
Cata, interesant ceea ce spui. Posibil sa functioneze.
@Cata: Cine a zis ca fetele stiu ce vor?
“The biggest lie you can tell yourself is: when I get what I want, I will be happy”
Pana nu de curand ma incadram si eu in categoria “baietilor cuminti”. citind articolul aveam impresia ca e exact descrierea mea. Si chiar am patit-o… “nu mai sunt fericita cu tine” (asta venind de la cea pe care o credeam jumatatea mea)… apoi spune altora ca sunt “prea sedentar” pt ea… iar acum, desi e cam greu, pt ca tin f mult la ea, incerc sa o ignor… sa vedem ce iese… oricum, am descoperit ca pana acum, am facut exact contrariul a ceea ce e scris pe aici… tot ce e trecut la nivelul “DO NOT” eu am facut mai mult sau mai putin… Dar, viata te schimba…
Lolek, si din greseli inveti (apropo de titlu).