Nu mai zâmbi ca un lache flaușat

Nu mai zambi ca prostul in relatie cu femeile

Textul acesta nu este un îndemn la seriozitate cu orice preț.

Și nici la cultivarea unor atitudini încrâncenate în relație cu cei din jur.

Dacă te transformi într-un flăcău încordat care vrea să transmită tututor celor din jur că el ia viața în serios, nu-nseamnă că vei impresiona în mod real pe cineva.

Cel mult, te vei transforma dintr-un clovn vesel într-un clovn trist.

Ceea ce nu te ajută cu nimic.

Chiar din contră.

Ideea acestui text este să te-nvețe că zâmbetul nu este o obligație socială, ci manifestarea autentică a unei trăiri interioare.

A unei emoții.

Și că nu orice emoție merită exprimată prin zâmbet.

Nu uita acest lucru: fără zâmbete de „prostituată”

Societata în care trăim este una a consumului absolut.

Totul se-nvârte în jurul consumului, a plimbării banilor dintr-un buzunar în altul și al satisfacerii instante a tot felul de plăceri mărunte.

Chestiunea aceasta prezintă și diverse aspecte secundare pozitive, dar și multe aspecte principale negative.

De exemplu, mulți dintre cei care au ceva de vânzare fac eforturi constante să facă procesul de vânzare cât mai convingător.

Iar zâmbetul a devenit un fel de lubrifiant al vânzării.

Adică ușurează vânzarea datorită faptului că este asociat cu ideea de amabilitate și de securitate.

Când cineva îți zâmbește, te simți cumva mai în largul tău.

Prin urmare, îți deschizi mai ușor buzunarul.

În cultura americană, cea care influențează major orice societate de consum, zâmbetul este parte esențială a interacțiunii cu clienții.

Dacă nu mă crezi, intră pe Booking.com și urmărește review-urile unora dintre turiștii americani care vizitează țări mai puțin „zâmbitoare”.

Vezi cum se smiorcăie când descoperă că personalul unui hotel din Praga nu le-a zâmbit când le-a dat cartela de la cameră.

Și vezi ce dramă fac din asta.

Acest tip de așteptare s-a propagat peste tot în lumea civilizată și e posibil să o ai și tu.

Adică dacă mergi într-un restaurant, e posibil să evaluezi calitatea serviciului nu doar în funcție de acțiunile concrete ale celor care te-au servit, ci și în funcție de mimica lor, de nuanțele de limbaj etc.

Te aștepți să ți se zâmbească.

Deși, dacă stai să te gândești un moment, zâmbetul ar trebui să fie efectul cald al unei emoții sincere.

Prin urmare, ceea ce așteptăm cu toții este de fapt efectul unei ipocrizii mărunte.

Adică, în profunzime, așteptarea noastră este ca oamenii să zâmbească pentru că-i plătim să facă asta.

Sigur, peste „profunzime” societatea așterne diverse straturi de falsitate și te asigură că zâmbetele sunt pentru că oamenilor le place meseria lor și pentru că felul de-a fi este în acord cu ceea ce tu vezi în exterior.

Da, sunt chelneri cărora le place meseria lor și sunt oameni care zâmbesc „adevărat” când te servesc pentru că așa e structura lor psihică.

Doar că sunt mult mai puțini decât ți-ar plăcea să fie.

Îți spun inclusiv din experiența unuia care-n studenție a lucrat ca picolo într-unul dintre cele mai bune restaurante din România că între mimica pe care chelnerul o are când te servește și mimica sa din momentul în care merge-n spate să ia farfuriile cu mâncare sunt niște diferențe uriașe.

Bine, asta cred că o știi și singur, fără să ți-o dezvălui eu.

În fine, de ce ți-am spus toate acestea?

Pentru a înțelege că zâmbitul comercial, condiționat este de fapt o formă de prostituție.

Nu vei auzi asta spusă prin alte părți pentru că-i o ofensă pentru o grămadă de meserii în care oameni decenți zâmbesc ca să-și facă treaba.

Doar că ăsta-i adevărul.

Când zâmbești doar ca să obții bani sau alte foloase, te prostituezi.

Simplu fapt că e ceva general acceptat social, că e ceva făcut de o grămadă de oameni nu schimbă realitatea.

Zâmbitul contra cost este prostituție.

Gata, am spus-o de suficiente ori încât să-ți rămână în minte.

Forme de lașitate zâmbită

În paralel cu zâmbetul comercial există și zâmbetul gudurat.

Adică zâmbetul născut din dorința indivizilor cu statut social inferior să-i îmbuneze pe cei aflați într-o poziție superioară.

La originile acestui zâmbet au stat încercările unor indivizi de-a se apăra de agresivitatea celor mai puternici.

Adică, dacă-ți zâmbesc, vezi că mă predau și că nu reprezint o amenințare pentru tine.

Prin urmare, n-are rost să mă agresezi.

Nu obții niciun titlu de glorie dacă-mi faci rău, sunt fără apărare.

Acesta este mesajul zâmbetului gudurat.

E un zâmbet în care se amestecă în părți aproape egale atât lașitatea, cât și instinctul de autoapărare.

Ai putea crede că acest zâmbet aparține unor vremuri trecute, când indivizii își rezolvau violent problemele de interacțiune.

Nici pe departe.

Zâmbetul gudurat este folosit intens în ziua de astăzi în medii care teoretic nu implică niciun fel de risc fizic.

Astfel, Îl vei întâlni afișat pe fețele unor corporatiști care-și pupă șefii-n fund înainte de evaluări.

Sau pe chipurile lipsite-n general de expresie ale unor funcționari publici când se schimbă politic conducerea.

Și-n fine, în mod paradoxal, vei întâlni zâmbetul gudurat și pe fețele unor bărbați care au impresia că femeile cu care se bagă-n seamă au un tip aparte de putere asupra lor.

Ce putere?

Puterea de-a-i respinge.

Ceea ce e adevărat – o femeie are această putere.

Doar că efectele respingerii nu sunt nici pe departe atât de dramatice încât să te determine să ai acel zâmbet gudurat când te bagi în seamă.

Concret, în străfundurile psihicului nostru, respingerea este asociată cu imposibilitatea de-a-ți îndeplini misiunea naturală pe care o avem ca specie – să produci urmași.

De asta ideea de-a fi respins de o tipă în momentul în care te bagi în seamă este o sperietoare.

Sigur, dacă nu ai fi dominat de instincte, n-ai avea această teamă că nu-ți vei transmite genele mai departe.

Și ai gândi logic – „e o tipă care poate alege ce vrea ea. Ori să mă respingă, ori să-mi facă secsxs oral în spate la Starbucks, ori…”.

Doar că-n lipsa unei experiențe în relație cu femeile, e greu să gândești logic.

E greu să-ți dai seama că deși nu trăiești în filme, scenariul în care ea-ți face secjs oral în spate la Starbucks nu este ceva ieșit din comun.

Așa că te temi de respingere și-n momentul în care te bagi în seamă o faci cu o atitudine de cățel care se gudură.

Adică zâmbești ca un laș, nu ca un bărbat.

De ce nu e cazul să zâmbești ori de câte ori interacționezi cu o femeie

Acum, probabil că te-ntrebi ce diferență este între felul în care zâmbește un flăcău speriat de ideea respingerii și unul care zâmbește ca un bărbat.

Aparent, nu e o mare diferență.

Adică, orice bărbat se poate teme de respingere.

Dar nu frica în sine că vei fi respins e o problemă, ci felul în care tratezi această frică.

Dacă efectul fricii este că zâmbești ca un lache, că încerci să-i transmiți ei că ești inofensiv, că meriți să te trateze cu blândețe, automat vei fi privit ca un mapeț.

Și, în caz că nu știi, unele femei sunt precum unii bărbați.

Când miros slăbiciune, sunt fără milă.

Adică te vor respinge de-o manieră umilitoare.

Atenție: faptul că ai emoții când abordezi o femeie nu e o formă de slăbiciune.

Îți poate tremura vocea, îți pot tremura mâinile, poți să te încurci în ceea ce spui, dar nu zâmbi gudurat.

Nu încerca să obții de la ea amabilitate.

Te va percepe slab dacă vei încerca să o faci să fie drăguță cu tine.

În schimb, te va percepe ca fiind bărbat dacă-n ciuda emoțiilor evidente pe care le ai vei încerca să obții de la ea ce vor bărbații să obțină de la o femeie – număr de telefon, întâlnire, să stea de vorbă, secs etc.

În fine, există situații în care bărbații își închipuie că trebuie să zâmbească în interacțiunea cu femeile pe care le abordează pentru ca acestea să se simtă la rândul lor în siguranță.

Nu face asta.

Adică nu zâmbi doar ca să fii sigur că se simte ea în siguranță.

Cel mai probabil, va fi un zâmbet forțat, nenatural.

Iar asta îi va trezi suspiciuni sau o va face pur și simplu să nu se simtă-n largul ei tocmai pentru că sesizează forțarea din mimica ta.

Când e OK să zâmbești în interacțiune cu o femeie

În relațiile cu femeile, e mult mai bine să fii „maimuță” și mult mai rău să fii „chelner”.

A fi „maimuță” înseamnă să știi că zâmbetul forțat, neprovocat de un eveniment care efectiv să-l solicite, e semn de tensiune interioară, de supunere, de statut inferior.

Dacă zâmbești fără un control interior și fără un motiv exterior real, zâmbetul tău va fi ușor interpretat drept o încercare de-a-ți potoli emoțiile sau o încercare tristă de-a câștiga aprobarea celei cu care interacționezi.

A fi „chelner” în relațiile cu femeile pe care abia le cunoști sau cu care interacționezi în general înseamnă să le transmiți printr-o mimică tâmpă că te afli la dispoziția lor.

Zâmbetul de chelner în relație cu femeile e doar un semnal pentru ele că ești un tip comod, gata să le faci pe plac, gata să răspunzi la orice solicitare.

Mai mult, este zâmbetul care stârnește cel mai des dorința femeilor de-a te abuza un pic.

Apropo, e vorba de abuz emoțional, genul de abuz născut din lipsa de respect pe care o inspiri.

Prin urmare, nimic sexual în acest abuz.

Asta înseamnă că nu mai trebuie să zâmbești în prezența femeilor?

Nu, asta înseamnă că poți zâmbi cât vrei atât timp cât:

  • te amuzi pe seama ei
  • se-ntâmplă ceva amuzant cu adevărat
  • zâmbetul e o reacție născută din starea ta de bine

Fii un pic mai zgârcit cu împărțitul zâmbetelor

Evită situațiile în care-ncepi orice interacțiune c-un zâmbet larg, chiar dacă asta intră în contradicție cu ceea ce social este general acceptat.

Chiar dacă toți cei din jur au tendința să facă asta.

Nu contează că femeia respectivă te atrage sau nu, nu mai zâmbi doar de dragul de-a fi amabil, de-a câștiga aprobarea ei.

Apoi, oamenii au tendința de-a zâmbi ori de câte ori intră într-o încăpere.

Cu cât au un rang mai mic, un respect de sine mai scăzut, cu atât au un zâmbet mai mare și mai inspirator de supușenie.

De-asemenea, cu cât un bărbat se străduiește mai mult să câștige atenția unei femei, cu atât zâmbește mai mult, mai tâmp, mai neprofitabil pentru el din perspectiva seducției.

Într-adevăr, o femeie se poate îndrăgosti de zâmbetul tău, dar face asta abia după ce-a fost atrasă de alte lucruri pe care i le inspiri tu.

În fine, atunci când limitezi un pic zâmbitul la ceea ce e firesc să nască zâmbete – vezi cele 3 situații de mai sus – atunci zâmbetul tău capătă un soi de valoare.

Ce se-ntâmplă dacă nu vei mai zâmbi tot timpul

În primul rând, te asigur că soarele va răsări în continuare, păsărelele vor cânta, copacii vor înflori etc.

De-asemenea, faptul că nu vei mai zâmbi slugarnic în prezența femeilor nu-nseamnă că vei fi mai puțin fericit.

Din contră, ai șanse mari să fii mult, mult mai împăcat cu tine și cu emoțiile tale.

Apoi, o atitudine un pic mai sobră este de obicei mai masculină și, automat, mai atractivă pentru femei.

În fine, sfatul meu nu-nseamnă să-ți schimbi propria natură, ci doar să fii mai conștient de reacțiile tale, de ceea ce ți le provoacă.

Așa cum spuneam mai sus, nu e nimic greșit în a te simți bine, a te distra, a zâmbi, a râde în hohote atât timp cât toate aceste reacții sunt născute din realitate sau din propria ta stare de bine.

Orice încercare de-a plăti cu un zâmbet pentru aprobarea unei femei este doar o atitudine tristă și nemasculină.

Apropo,  în superghidul Cum să vorbești cu o femeie te-nvăț cum să-ți folosești zâmbetul și umorul pentru a cuceri o femeie. Nimic iești din comun, doar lucruri masculine, simple și eficiente.

Iar în Sigur pe Tine îți dezvălui nuanțele limbajului corporal pe care un bărbat ar trebui să le stăpânească în interacțiune cu femeile de care se simte atras.

 

Abonează-te prin email pentru a primi pdf-ul cu 10 lucruri pe care orice bărbat ar trebui să le știe! Trimit mail-uri zilnic. Fără SPAM, fără scheme triste.