Imaginea de alaturi face parte dintr-o campanie a serviciilor postale nationale din Australia. Scopul acesteia? Sa reaminteasca oamenilor cat de puternica este comunicarea prin scrisori. Ca barbat, nu trebuie sa traiesti in Australia si sa fii tinta acestei campanii pentru a intelege cat de speciala poate fi o scrisoare pentru o femeie.
Scrisorile sunt speciale
Toata lumea comunica astazi electronic. Avem minute gratuite, avem tarife reduse, avem messenger, avem SMS… O scrisoare poate face o placuta nota discordanta in tot acest amalgam. Da, Gmail si Yahoo! au spatii enorme pentru arhivarea mesajelor, iar telefoanele mobile iti pot pastra mesajele si transfera cand ai nevoie. Totusi, o scrisoare are locul ei special in subconsientul femeii. Contine acea doza de romantism care pastreaza barbatul in postura de barbat si face femeia sa se simta femeie cu adevarat. Scrisoarea este palpabila. Are un plic a carui hartie se poate ingalbeni cu trecerea timpului, iar coala sau colile din interior vor avea viata de cate ori scrisoare va fi citita si rascitita.
Scrisorile se pastreaza
Scrisorile chiar se pastreaza. Nu doar pentru ca sunt suportul unui gest care presupune romantism, ci si pentru ca putine femei se pot bucura de o scrisoare. Sau pentru ca respectiva femeie nu a mai primit vreodata o scrisoare. Scrisorile se pastreaza si pentru ca femeilor le place sa-si traiasca amintirile. Deschiderea unul e-mail sau a unui SMS este un gest tehnic. Deschiderea unei scrisori, atingerea hartiei si vizualizarea scrisului de mana reusesc mult mai bine sa refaca momente sau sa aduca trecutul in prezent.
Scrisorile presupun originalitate
Intotdeauna am incercat sa-i conving pe cei care imi cer sfatul sa fie originali. Sa nu faca in relatiile cu femeiele lucrurile pe care le fac si altii. O scrisoare presupune originalitate pentru ca foarte putini barbati mai apeleaza la acest gen de comunicare. Astfel, din cand in cand, cu ocazii speciale, scrie-i o scrisoarea. Vei avea si va avea de castigat 
Posturi asemanatoare:
- Barbatii nu se cearta.
- Lansam “Cum sa vorbesti cu o femeie” – ghid destept de comunicare in seductie
- Cat de importanti sunt banii in seductie
- Aboneaza-te la posturile Fii barbat! si vei fi anuntat ori de cate ori se publica articole noi!
- Abonare RSS
- Abonare prin E-mail
{ 1 trackback }
{ 9 comments… read them below or add one }
Excelent articol, Alex! Am citit mult de pe blog-ul de fata, dar articolul asta imi place cel mai mult.
Obisnuiam sa scriu si eu scrisori fostei iubite si, nu doar ca o faceau pe ea sa se simta bine, dar de multe ori am avut senzatia ca scrisoarea imi da voie sa ma exprim mai bine, mai clar, mai limpede. Scrisoarea, spre deosebire de un e-mail sau un sms, parca te indeamna sa iti exteriorizezi toate sentimentele.
Nu mai vorbesc de faptul ca atunci cand scrii o scrisoare, nu te rezumi la 600 de litere, sau cat iti permite un sms sa scrii. Iar atunci cand scrii un e-mail, de cele mai multe ori il scrii in graba.
Inca o data, felicitari!
Multumesc, Vladi.
Scrisoarea, prin simplul fapt ca este scrisa cu mana, poarta amprenta puternica a celui care o scrie. Aici ma refer nu numai la ideile sau sentimentele exprimate de textul ei, dar si la partea grafica, ce tradeaza insusiri sau emotii ale persoanei respective. Ar fi insa absurd sa afirmi ca ar trebui sa se revina la comunicarea prin scrisori: acest lucru nu este deloc practic intr-o lume in care rapiditatea transmiterii informatiilor este vitala. Totusi, cred ca sunt si situatii cand o scrisoare clasica este de preferat unui e-mail… care ar fi aceste situatii? Poate alti vizitatori ai blogului isi vor da si ei cu parerea
N-am zis nicaieri c-ar trebui sa se revina la comunicarea prin scrisori
textul vorbeste clar de folosirea unei scrisori intr-un moment pe care tu il poti considera cu adevarat special.
Alex, stiu ca n-ai scris chestia asta..
vroiam sa subliniez cele spuse anterior; cred ca una din aceste situatii speciale este aceea cand se fac confesiuni de dragoste 
Da… excelent. Chiar m-ai facut sa imi reamintesc momentele alea faine din armata cind soseau scrisorile. Ti se facea inima cat un purice cand asteptai sa te auzi strigat de caporal, ca ai scrisoare. O luai ca pe cuminecatura, o tineai in buzunarul de la piept al vestonului pina cand aveai o pauza. Aveai inima cat molecula cind o deschideai si sorbeai fiecare litera. Dupa 3 sau 4 citiri iti aprindeai o tigara si atunci o re-re-re-reciteai in tihna.
Cred ca are legatura si cu faptul ca femeile folosesc mai mult partea dreapta a creierului (unde are loc creativitatea, pe langa multe altele) si sunt mai vizuale de felul lor, adica percep lucrurite tangibile altfel.
Superb articol, jos palaria
Mersi fain.