
Acum ceva timp, DEX online oferea tot felul de statistici legate de interesele celor care căutau diverse pe site-ul lor.
De exemplu, la un moment dat, cel mai căutat termen era „carici”.
423 de flăcăi și domnișoare au avut curiozitatea să afle care-i treaba cu acest cuvânt.
Dacă ești abonatul meu, știi deja ce-nseamnă.
Dacă nu știi, te rog să cauți.
Dar nu înainte să te dezabonezi.
Nu suport oamenii care nu știu să-njure.
Îi suport doar pe cei care știu înjure, dar nu o fac.
Glumesc.
Nu total, doar parțial.
În fine, clasamentul în funcție de numărul de căutări arăta atunci exact așa…
- Carici – 423
- Azil – 167
- Misogin -163
- Asertiv – 160
- Celibatar – 141
- Exhaustiv – 133
- Empatie – 132
- Pragmatic – 127
- Avalizat – 123
- Anacolut – 123
Am câteva comentarii de făcut…
Mă bucură faptul că oamenii vor să știe ce-nseamnă cu adevărat termenul „misogin”.
Nu de alta, dar presimt că-n câțiva ani, definiția actuală se va modifica astfel încât să nu mai fie limitată la disprețul sau aversiunea față de femei. Va include absolut orice ar putea să ofenseze o femeie, chiar dacă ofensa nu este produsă de un individ care simte dispreț sau aversiune față de femei.
Vorba ceea, limba e un organism viu și inclusiv sensurile cuvintelor trebuie să sufere modificări, mai ales dacă e-n interesul unei părți active sau profitabile a societății să se întâmple asta.
Iar smiorcăiții extra corecți din perspectivă politică sunt o parte foarte activă și super profitabilă a societății.
Unora dintre ei le pasă de orice inclusiv pentru că de fapt vânează motive ca să se smiorcăie.
Le place să fie victime, nu ar putea altfel să-și explice mediocritatea.
Astfel, poluează spațiul și atenția pe care ar trebui să le primească cei cu adevărat suferinzi, cei cărora li se fac în mod real nedreptăți.
În fine, aș vrea să remarc și termenul „exhaustiv”.
Adică unul dintre termenii preferați ai celor săraci în exprimare, dar aflați în căutarea unor cuvinte care să inspire un vocabular bogat și o cultivare aparte.
Mai pe scurt, niște mooiști.
Totuși, preferatele mele sunt „asertiv” și „empatie”.
De ce?
Pentru că sunt dovada că oamenii au început să manifeste interes față de mersul la psiholog sau să citească literatură de gen.
Sau să urmărească tot felul de indivizi care folosesc respectivii termeni ca să pară că știu despre ce vorbesc.
Două precizări însă…
Pentru termenul asertiv, există o grămadă de termeni „naturali” în limba română.
Nu ești mai puțin cool dacă folosești îndrăzneală sau curaj în loc de asertiv, chiar dacă simți că nu acoperă tot ce-a vrut englezul să spună prin asertiv.
Când vine vorba însă de „empatie”, lucrurile sunt mai delicate.
Dacă aș spune ceea ce cred, aș părea misogin după definiția pe care termenul misogin o va avea în curând și-n limba română.
Ideea este însă că foarte rar cei care vorbesc despre empatie au habar ce-nseamnă.
Și nu doar din vina lor, ci și din vina celor care au făcut ca termenul să aibă tot felul de definiții.
Mulți o confundă cu o soră a milei sau a simțirii lacrimogene.
Alții au impresia c-ar fi o dovadă de „inteligență emoțională”.
Care inteligență emoțională a fost inventată doar ca cei complexați de faptul că nu au un IQ mulțumitor să poată spune că sunt de fapt inteligenți.
Repet, doar cei complexați.
Oamenii cu respect de sine nu au o problemă cu faptul că alții sunt mai inteligenți decât ei, eventual încearcă să compenseze asta prin alte calități.
Apropo, vei întâlni indivizi care-ți spun doct că există mai multe tipuri de inteligență.
Și-ți vor da dovezi căutând pe Google sau chestionând diverse LLM-uri dornice să le facă pe plac – inteligență emoțională, inteligență kinestezică, inteligență muzicală etc.
A fost nevoie de astfel de vrăjeli pentru că proștii pot fi furioși și trebuie mulțumiți.
Pe scurt, nu există.
Există inteligență, care poate fi măsurată cu neobișnuit de multă acuratețe și există diverse alte însușiri care nu sunt inteligență, dar pot fi folositoare.
Chiar foarte folositoare.
De exemplu, empatia.
Care empatie implică ideea că ești capabil să îți dai seama, de exemplu, ce trăiește femeia din fața ta.
Iar asta nu implică automat să-i plângi pe umăr.
Dar ce implică?
Depinde…
Poate implica multe, nu e o chestiune lipsită de complexitate.
Dar totuși, absolut niciodată nu vei face o faptă rea dacă-ți vei folosi cariciul spre binele ei.
Și al tău, desigur.
Apropo, ghidul acesta te învață cum să te porți cu femeile ca un bărbat, nu ca o „albă” tristă:
PS: dacă îți iei ghidul acum, vei primi încă 3 bonusuri speciale:
- Ce să faci ca să nu mai fii luat de fraier
- Cum să ai tărie mentală
- Cum să scapi definitiv de lene