Aceasta este singura metodă la care un bărbat cu respect de sine ar trebui să apeleze.
Îți spun din experiență proprie, dar și din experiența celor cu care am lucrat sau care mi-au scris că orice altă variantă este întotdeauna mai proastă pentru tine.
Iar dacă ești genul de cavaler care se dă peste cap să salveze suflete rănite real sau imaginar, te asigur că orice altă variantă este mai proastă și pentru ea.
Înainte de orice, există două tipuri de relații / interacțiuni din care poți ieși:
- relație clasică – relația în care ați fost împreună pentru o perioadă respectabilă de timp. Poate ați fost căsătoriți sau ați avut genul de relație care a semănat cu o căsătorie chiar dacă formal nu ați făcut pasul.
- relație neclasică – adică v-ați aprins unul după celălalt. Faptul că ați ajuns sau nu la sex este neimportant în ceea ce privește ideea de relație neclasică. Important este că ați avut de-a face unul cu celălalt și dacă tu nu ți-ai dori acum să vă despărțiți, probabil că ați ajunge la o relație clasică
Felul în care ieși din oricare dintre aceste tipuri de relație este în realitate identic.
Știu, ți se poate părea ciudată ideea că te desparți la fel și de o femeie cu care te-ai distrat 3 zile la mare, și de o femeie cu care ai doi copii.
Da, despărțirea implică exact aceiași pași.
Iar efectul final este același.
Cuprins
Ce spui când te desparți de o fată / femeie
Spui adevărul.
„Nu mai vreau să fim împreună”.
După cum vezi, nu am adăugat motivele pentru care nu mai vrei să fii împreună cu ea.
De ce?
Din două rațiuni.
Pe de o parte, pentru că ea va întreba despre motivele respective și n-are rost să te apuci tu să vorbești ca o moară hodorogită înainte ca ea să apuce să spună ceva.
Iar a doua rațiune este ca să te ajut să fii puternic într-un moment care implică tărie de caracter.
Sigur, asta dacă te desparți de ea cum te învăț eu, nu ca un mapeț care se dă la fund pur și simplu.
În fine, de ce capeți mai mult control asupra emoțiilor tale când te limitezi în primă fază doar la aceste cuvinte?
Pentru că spui un adevăr și nu te apuci să aberezi sub impulsul emoțiilor pe care le trăiești.
Că dacă te apuci să aberezi fără să fii întrebat, te asigur că riști major să termini respectiva discuție ori fără să mai duci la capăt despărțirea, ori să produci un rău inutil.
Și ei, dar și ție.
În continuare, îți dau restul detaliilor pe care e important să le știi când te desparți de o femeie, indiferent cât de lungă sau scurtă a fost relația voastră.
Cel mai important lucru – fii direct în ceea ce ai de spus
Ai văzut MoneyBall?
Este un film despre o grămadă de lucruri, dar în special despre baseball și despre felul în care se manageriază un club.
Personajul principal se numeste Billy Bean și este mangerul unui club de baseball.
Brad Pitt il interpretează.
Acesta are un asistent, Peter Band, care-l ajută pe Billy Bean în încercarea sa de-a reforma lotul de jucători și de-a obține performanțe cu aceștia.
La un moment dat, managerul vrea să-l învețe pe asistent cum se concediază un jucător de basebabll.
Urmează acest dialog:
Care dialog l-am pus și în vorbele scrise mai jos:
Peter Band: Nu va trebui să concediez un jucător, doar dacă tu… O, haide!
Billy Bean: Ce haide ? Să exersăm.
Peter Band: Nu.
Billy Bean: Eu sunt un jucător. Trebuie să mă concediezi.
Peter Band: Nu.
Billy Bean: Hai! Cum adică, nu ?
Peter Band: Nu. E stupid.
Billy Bean: Face parte din slujbă, omule.
Peter Band: Bine. Billy, te rog, ia loc. Trebuie să vorbesc cu tine.
Billy Bean: Spune.
Peter Band: Ai fost foarte important pentru echipa asta, dar câteodată trebuie să iei deciziile care sunt mai bune pentru echipă.
Billy Bean: Mă dai afarã ?
Peter Band: Îmi pare foarte rău.
Billy Bean: Tocmai mi-am cumpãrat o casă aici. În Oakland.
Peter Band: Ei bine… ei bine…
Billy Bean: „Ei bine, ei bine” ?Atâta ai de zis ? Băiatul meu tocmai a început cursurile la o școală nouă. Și-a fãcut prieteni.
Peter Band: Asta e… Nu ar trebui să-l retragi în mijlocul anului școlar.
Billy Bean: Despre ce naiba vorbești ?
Peter Band: Nu știu. Eu nu ar trebui… N-o să fac asta. Cred că e stupid. Nu voi concedia pe nimeni și cred că asta e o prostie.
Ce legătură are dialogul de mai sus cu despărțirea de o tipă?
Lucrurile sunt parțial asemănătoare.
Așa cum Peter Band refuză să se ocupe de concedierea jucătorilor de baseball, așa și majoritatea flăcăilor ar vrea să evite pe cât posibil responsabilitatea de-a purta o discuție față-n față cu tipa de care vor să se departă.
Apoi, dacă totuși nu pot ocoli această discuție, se comportă precum asistenul managerului.
Peter Band este tentat să trateze situația ca pe o chestiune care necesită multă atenție, mult ocoliș, încercări de manifestare a empatiei etc. Toate acestea pentru a obtine ceea ce el credea c-ar fi o ușurare a situației jucătorului concediat.
În viața reală, mulți bărbați fac același lucru când vine vorba să se despartă de o femeie.
Unii dintre ei se mint singuri și spun că procedează așa pentru a nu o răni pe femeia din fața lor.
De fapt, de multe ori nu fac altceva decât să-și protejeze propriile sentimente.
Dialogul de mai sus continuă cu un schimb de roluri.
Adică personajul interpretat de Brad Pitt devine cel care concediază, iar asistenul devine jucătorul care trebuie concediat.
Billy Bean: Sunt jucători profesioniști de baseball. Fii sincer cu ei. Fără complimente. Doar fapte: Pete, trebuie să te concediez. Biroul lui Jack se va ocupa de detalii.
Peter Band: Asta-i tot ? Serios ?
Da, exact ca și-n film, asta e tot.
Și tot ca-n film, trebuie să fii direct.
Fără „ești o tipă specială, îți vei găsi pe altcineva” sau ale prostii de genul acesta.
Crezi că ea are nevoie atunci să-i spui tu că-i specială?
Nu.
Trebuie doar să-i transmiți cât se poate de simplu o singură idee: „Ne despărțim, asta a fost. Nu vreau să ne mai vedem”.
Tu nu vei avea la îndemână „biroul lui Jack” care să se ocupe de toate detaliile, așa că trebuie să fii cât se poate de concis și să faci loc tuturor prietenelor ei care o vor consola până-și va găsi un alt tip.
Adică până-și va vedea de viață.
Clar și la obiect.
Despărțirile se fac pe cont propriu
Întotdeauna, te desparți de ea fără ajutor extern.
Adică fără să apelezi la o prietenă de-ale ei care să pregătească terenul și fără să speri că altcineva va ușura cumva lucrurile.
Dacă ești bărbat, întotdeauna alegi să faci ce știi că trebuie să faci.
Fără mijlociri de doi lei.
Apropo de mijlociri de doi lei…
Ideea de-a te despărți de ea prin mesaje este penibilă.
Simplu fapt că alții o fac sau simplu fapt că tu însuți ai pățit-o nu înseamnă că respectiva alegere este OK.
Nu e-n regulă nici când o fac femeile.
E la fel de penibil și implică la fel de multă lașitate.
Dacă vă aflați la o distanță prea mare ca să vorbiți față-n față, vorbește cu ea la telefon sau folosește o aplicație care să vă pună față-n față.
Repet însă…
Asta doar dacă o discuție față-n față este real imposibilă.
Când vine vorba de-a momente dificile, mintea ta va căuta tot felul de scuze ca să te facă să fii laș.
Nu le accepta.
Din contră, opune-te cu toată energia ta acestei tendințe.
Vei vedea ceva mai târziu în acest text care-s beneficiile.
Niciodată, sub nicio formă, nu minți când te desparți de ea
După ce-i spui că nu mai vrei să fiți împreună, cel mai probabil ea va cere detalii.
Va dori să știi motivele despărțirii, iar cererea ei poate fi însoțită de un spectru larg de emoții – de la calm absolut la istericale.
Tentația de-a minți în cazul în care ea este într-o stare emoțională dificilă este imensă.
Ce-nseamnă să minți când vine vorba de o despărțire?
Aparent, înseamnă să fii drăguț cu ea și să încerci să faci lucrurile „cât mai ușor de suportat”.
În realitate, a minți când vine vorba de o despărțire înseamnă să fii laș.
Iar lașitatea este adevăratul cancer al masculinității.
Nu umbla cu vrăjeli triste.
Dacă motivul pentru care nu mai vrei să fiți împreună este faptul că nu mai ești atras de ea, spune-i direct asta:
„Nu mai sunt atras de tine”.
E un adevăr neplăcut?
Sigur că este.
E dat naibii de neplăcut și pentru o femeie, și pentru un bărbat.
Dar e un adevăr, iar ca bărbat e firesc să aperi adevărul în orice interacțiune din viața ta, mai ales în relație cu tine însuți.
Nu de alta, dar când spui o minciună, nu minți doar persoana căreia i-o spui, dar te sabotezi și pe tine însuți. Te descrii pe tine însuți ca pe un mapeț care mustește de lașitate.
Atenție însă…
Marea calitate a adevărului este că-i scurt.
Cu cât un adevăr are nevoie de mai multe cuvinte să fie exprimat, cu atât crește probabilitatea ca el să fie deteriorat, transformat în minciună.
Ce-nseamnă asta?
Înseamnă că dacă-i spui unei femei că nu mai ești atras de ea, îi spui asta și apoi, din nou, taci.
Nu te apuci să dezvolți, să explici de ce nu mai ești atras de ea sau de ce faptul că nu mai ești atras de ea e de fapt din vina ta care ai o atitudine defectă în tot felul de situații.
De altfel, faptul că nu mai ești atras de o femeie nu necesită explicații din partea ta.
Nu e o chestiune care ține de ceva ce faci tu greșit, e o libertate de simțire.
Nu fi atât de prostănac încât să ai impresia că trebuie să dai explicații pentru absolut orice.
Ce se întâmplă dacă te apuci să înflorești adevărul
Când spun un adevăr dureros pentru femeia din fața lor, o grămadă de bărbați au impresia că dacă dau o grămadă de detalii suplimentare vor face situația mai ușor suportabilă.
Ceea ce e fals.
În realitate, această reacție este o slăbiciune a bărbatului care nu suportă tensinunea momentului.
Din faptul că ești slab se nasc toate acele explicații care curg șuvoi spre ea.
Ai spus deja adevărul, oprește-te.
Nu umple spațiul vorbirii cu detalii care să o facă pe ea ulterior să analizeze la nesfârșit ce ai vrut de fapt să spui în încercarea de-a găsi o fărâmă de speranță că nu e totul pierdut.
Dacă te desparți de ea, s-a încheiat.
De asemenea, nu spune lucruri care să te ajute ulterior pe tine să ai impresia că ai fost plin de emapatie.
Vei fi laș, nu empatic.
De ce adevărul e forma supremă de empatie
Empatia nu este ce ceea ce spun sau cred majoritatea oamenilor c-ar fi.
Empatia este doar capacitatea cuiva de-a înțelege ce simte celălalt.
Nu e vorba de-a simți ce simte celălalt.
Și nu e vorba de-a încerca să-l vindeci / alini pe celălalt.
E vorba de-a-nțelege.
Vei găsi tot felul de vrăjeli adăugate acestei definiții.
Sunt adăugiri care apar pentru că servesc interesului celor care folosesc limbajul în scopuri proprii, de control a ceea ce pot sau nu pot vorbi oamenii.
În fine, ideea este că empatia e ceea ce spun eu că e.
Sigur, tu mă poți crede sau nu, e absolut treaba ta.
Dar dacă deviezi de la ce spun eu, vei devia și de la adevăr, te asigur.
Și ca bărbat, să pierzi adevărul din prim plan înseamnă să pierzi din masculinitatea ta.
Și dacă-ți pierzi masculinitatea, poți fi întradevăr orice.
Inclusiv un mapeț laș.
Dincolo de asta, adevărul este o formă supremă de empatie pentru că-i permite fetei sau femeii de care te desparți să aibă lucrurile limpezi pe cât e posibil în astfel de situații.
Va ști că te desparți de ea și va ști de ce te desparți de ea (nu mai ești atras de ea, are o atitudine greșită față de viață, nu e ceea ce îți dorești pentru o relație etc.)
Sigur, vor fi femei care-n ciuda faptului că tu le-ai spus simplu și direct cum stau lucrurile tot vor încerca să găsească „fisuri” în ceea ce ai spus și să spere că lucrurile se vor schimba.
În acel punct, nu mai este vina ta.
Dacă tu ai fost clar și la obiect, ce își imaginează unele femei este treaba lor fără ca asta să te mai implice în vreun fel.
Și fără să fii lipsit de emaptie că nu te mai interesează.
Ce faci dacă plânge când o anunți că te desparți de ea
Am spus mai sus ce faci.
Spui adevărul și nu îl dezvolți de dragul de-a-l dezvolta și de-a face lucrurile mai ușor de suportat.
O consolează că spui adevărul?
Cel mai probabil, nu.
Dar rolul tău ca bărbat nu este să consolezi femeia cu care ai fost în relație, ci să-i spui adevărul ca ea să poată merge mai departe.
Unii flăcăi cred că e oportun să-și manifeste aici propria vulnerabilitate și să plângă alături de femeia de care se despart.
De cele mai multe ori, acele lacrimi sunt iarăși un act de lașitate.
Nu plângi ca să-i arăți ei că și tu suferi, prin urmare nu-i singură în această grea încercare.
Plângi ca să nu pari tu vinovat de faptul că produci suferință.
Așa, plângând, transmiți că ești la fel de îndurerat și că vina nu e a ta.
Da, mapeț până la capăt…
În general, plânsul real, nemotivat de interese de individ laș se naște într-un bărbat care iubește femeia respectivă suficient de mult încât să nu dorească să se despartă de ea.
Normal, pot fi și excepții, dar sunt mult mai rare decât situațiile dificile pe care le vezi tu prin filme în care el se desparte de ea din cine știe ce motiv greu de explicat.
Dacă ea plânge, nu o face și tu.
Ce faci dacă sunt copii la mijloc
Mai ales în cazurile de divorț, se-ntâmplă des să pice unul sau mai mulți copii la mijloc.
Iar asta poate deveni o formă de șantaj din partea ei.
Știi deja ce ai de făcut în caz că o femeie te șantajează.
De la șantaj clasic „ce le faci copiiilor?” la șantaj nemernic „nu vei mai vedea copiii!”.
În prima situație, e firesc pentru o mamă să fie preocupată de impactul pe care o despărțire îl are asupra copiiilor săi.
Și e firesc și pentru un tată să aibă aceeași preocupare.
De altfel, dacă ești preocupat de soarta copiiilor tăi, oferă-le ocazia să aibă cel mai bun tată pe care-l pot avea.
Uneori, asta se poate întâmpla alături de mama lor, alteori acest lucru nu este posibil.
În accepțiunea mea pe care unii ar numi-o primitivă, divorțul ar trebui să fie ceva cu adevărat extrem, nu ceea ce se întâmplă în ziua de astăzi.
Doar că-n contextul în care bărbații nu știu să-și aleagă femeia potrivită pentru o relație clasică, e firesc să apară probleme.
În fine, am scris mai mult despre subiectul protejării copiiilor în cazul unui divorț / despărțiri în ghidul Viața după despărțire.
Mult mai multe.
Dar ca idee, copiii vor fi fericiți dacă părinții lor vor fi fericiți. Iar uneori, fericirea părinților nu poate fi obținută împreună.
În fine, indiferent în ce mod aduce în discuție situația copiiilor, atitudinea ta decisă legată de despărțire n-ar trebui să se schimbe.
Mai ales dacă vrei ca proprii tăi copii să aibă ca tată un bărbat, nu o legumă bătută de vânt.
Ce faci după ce te desparți de ea
Simplu, nu o mai cauți.
Cu excepția situației în care aveți copiii împreună, îți vezi de viață.
O mare eroare pe care am făcut-o și eu la un moment dat este că m-am băgat în seamă ulterior cu femei de care m-am despărțit.
De ce am făcut-o?
Pot fi multe motive, dar într-un final e tot o formă de slăbiciune.
În ce sens?
În sensul că te poate încânta ideea de-a vedea cum o femeie se repede imediat să fie la dispoziția ta când o bagi în seamă.
De ce te-ncântă?
Animalic vorbind, pentru că îți confirmi ție că ești în postura de-a avea o grămadă de partenere.
Neanimalic vorbind, pentru că te crezi șmecher fără să fii în realitate.
Dacă te desparți de o femeie, las-o-n pace și vezi-ți de viață.
Dacă viața va însemna schimbări în ceea ce privește modul în care vezi o eventuală relație cu ea, ok, întoarce-te și încearcă.
Dar n-o face doar ca să o agiți și apoi să o lași din nou.
E de rahat.
Singura situație în care poți să-i spui „pa” fără explicații
Dacă ea te-a-nșelat, sfatul meu este să te desparți instant de ea fără să-i răspunzi la întrebări.
Adică-i spui că nu mai poți fi cu ea în condițiile în care te-a înșelat și pleci.
Cât de repede poți.
Știu, în viața reală există situații în care nu poți să dispari instant după ce-i spui că nu tolerezi înșelatul.
Dar atunci când se poate, fă-o.
Când nu se poate, nu intra în discuții suplimentare din categoria „da, dar și tu m-ai neglijat” sau alte vrăjeli de gen.
Inclusiv dacă tu ai înșelat-o pe ea în trecut și ea te-a iertat, sfatul meu este să te desparți oricum.
De ce?
Pentru că înșelatul tău nu este îșelatul ei.
Ca bărbat, înșeli mai ales pentru sex.
Cel puțin în primă fază.
Femeile în schimb, înșeală din rațiuni ceva mai complexe și aproape întotdeauna există ori sentimente pentru cel cu care te-a înșelat, ori lipsă profundă de respect pentru tine.
Ori amândouă.
E nedrept?
Vei găsi o grămadă de smiorcăiți care-ți vor spune că e nedrept.
Eu am altă părere, mi-am exprimat-o mai sus.
În concluzie, nu sta la discuții dacă ai fost înșelat decât dacă vrei să fii înșelat din nou.
Ce beneficiu imens obții când te desparți de o femeie ca un bărbat, nu ca un mapeț
Marele beneficiu al faptului că te desparți de o femeie ca un bărbat, nu ca un mapeț obosit este că te întărești tu pe tine însuți.
Majoritatea vor soluții / scheme de despărțire care să le facă misiunea ușoară.
Ar vrea să știe ce au de spus ca ea să nu facă o criză de nervi.
Sau ar vrea ca totul să vină de la sine.
Sau ar vrea să se întâmple ceva ca să aibă un motiv care să justifice despărțirea.
Orice numai să nu fie lucrurile dificile.
De ce se întâmplă asta?
Pentru că nu toți bărbații sunt bărbați.
Unii sunt mapeți.
Iar mapeții vor ca totul să fie ușor.
Doar că dacă vrei să fii bărbat și să te bucuri de toate plăcerile vieții de bărbat, atunci ai de înfruntat o grămadă de situații care nu-ți convin.
Inclusiv aceea de-a te despărți de o femeie spunându-i adevărul pentru binele tău și chiar pentru binele ei.
De asemenea, atunci când te desparți de o femeie ca un bărbat, înveți cum să te comporți dacă ajungi la rândul tău în situația ca o femeie să se despartă de tine.
Adică-n loc să-ți sabotezi șansele de-a mai fi cu respectiva tipă sau de-a-ți nenoroci pe termen lung încrederea în tine, vei fi capabil să ai controlul necesar ca să suporți situația așa cum un bărbat e firesc să o suporte.
Fără smiorcăieli, fără cerut explicații la nesfârșit, fără încercări penibile de-a o face să se răzgândească.
PS: ghidul acesta te învață cum să fii stăpân pe masculinitatea ta și să faci femeile să saliveze după tine.
Simplu și direct.
Ca un bărbat:
Sigur pe Tine – Cum să o cucerești cu ajutorul siguranței de sine