La un moment dat, o tipă s-a despărțit de mine.
Nu pot spune că aveam chiar o relație clasică, dar dacă s-a despărțit…
A venit la mine la muncă și mi-a zis că trebuie să mergem undeva să vorbim ceva serios.
Am întrebat unde.
Mi-a zis că știe ea un restaurant în apropiere.
Am întrebat-o dacă va dura.
Voiam să mă duc la un meci în seara respectivă, așa că nu puteam risca să merg la o discuție care urma să dureze.
O mică paranteză
Îmi place să merg la meciuri cu mult timp înainte să înceapă acestea. E o apucătură din copilărie, când veneam la București doar o dată sau de două ori pe an să văd meciuri pe stadion.
Acele meciuri erau importante pentru mine, așa că voiam să gust plăcerea momentului pe îndelete.
Veneam devreme, mâncam ca boschetarul în Gara de Nord, apoi plecam spre stadion.
Ajungeam uneori cu 3-4 ore înainte, dar nu mă plictiseam vreodată.
Pentru provincialul din mine, fiecare amănunt din stadion era important. Simpla pornire a sistemului care uda gazonul era un eveniment în sine.
În fine, nu mă mai duc la meciuri cu 3-4 ore înainte, dar totuși îmi place să ajung din timp.
Așa că i-am spus că merg, dar nu pot sta prea mult.
Plânsul nu e despre tine, e despre ea
Ea a insistat că e ceva important, eu am întrebat ce e așa important, iar ea mi-a spus că vrea să ne despărțim.
Și a început să plângă.
Și-n timp ce plângea, mi-a venit în minte cum ar fi să-i spun:
„Nu mai plânge… Hai că merg cu tine la restaurant!”.
Așa că brusc mi-a venit să râd.
N-am râs, dar îmi venea tare să râd.
Bine, eu acum bravez.
Nu îmi convenea deloc situația, absolut deloc.
Totuși, nu aveam ce face în mod real în acele clipe.
Apoi, ea mi-a spus că nu mai suportă situația asta.
Așa că am întrebat-o la ce situație se referă.
Și ea mi-a spus că are pe cineva acasă la ea și că acel cineva urma să vină să stea cu ea la București, așa cum discutaseră.
Și așa cum îmi spusese și mie în treacăt la un moment dat, dar nu mi-a păsat pentru că-n mod evident nu era problema mea.
Hai să nu rămânem prieteni!
În fine, ea a adăugat că ar vrea să rămânem prieteni.
Nu mi-a mai venit în minte nimic amuzant.
Eu: Cum adică să rămânem prieteni?
Ea: Adică să păstrăm legătura.
Eu: Nicio problemă, dar asta nu-nseamnă că suntem prieteni.
Ea: De ce nu?
Eu: Pentru că eu te voi furte de câte ori voi avea ocazia, iar tu vei fi dornică să-mi oferi ocazia.
Ea: Nu prieteni în sensul ăla…
Eu: Dar în ce sens?
Ea: În sensul de prietenie.
Eu: Păi, am prieteni.
Ea: Și eu am, dar asta nu înseamnă că nu vreau să mai țin legătura cu tine.
Eu: Sincer, cred că m-aș plictisi groaznic să fim prieteni.
Ea: Cum vrei, eu am zis să fiu drăguță.
Nu a mai fost cazul atunci să mergem la restaurant.
Ea plecat plânsă la treaba ei, eu am plecat rapid la meciul meu.
N-au trecut două ore, că am primit un mesaj:
„Ce faci?”
M-am uitat în jur, nu făceam mare lucru. Eram printre puținii spectatori de pe stadion, mă uitam la echipe cum se încălzesc.
Ceva important pentru mine, așa că nu i-am răspuns.
Peste puțin timp, am primit un nou mesaj:
„Ești OK?”.
Da, eram bine.
Echipele intraseră la cabine pentru a ieși din nou alături de arbitru și a începe meciul.
Cum să nu fiu bine?
Nu i-am răspuns.
La pauza jocului, aveam apeluri pierdute și cred că vreo 5-6 mesaje de la ea.
În mare, îmi spunea că e îngrijorată.
Apoi, părea să se fi răzgândit și era doar furioasă.
În fine, în penultimul mesaj îmi spusese adio, iar în ultimul mi-a spus că am o pereche de chiloți la ea.
Ceea ce era fals, nu e genul meu de uitare.
Nu am sunat-o la pauză și nici nu i-am răspuns la mesaje pentru că echipa mea conducea după un meci foarte bun.
Îmi făcusem deja prieteni în tribună – un nene care mă îmbrățișase la primul gol și mă pupase la cel de-al doilea.
Prieteni cu care împărtășeam o pasiune reală 🙂
În fine, pe drumul cu metroul spre casă, i-am dat un mesaj:
„Am fost prins, mi-am căutat chiloții”.
Imediat, m-a sunat.
Imediat, i-am respins.
Imediat, mi-a scris: „De ce nu răspunzi”.
Imediat, i-am scris: „Sunt cu un prieten”.
Fix 3 zile mai târziu, am fost cât pe ce să o furt pe tipa respectivă chiar cu câteva ore înainte ca prietenul ei să vină, în sfârșit, în București.
Cel puțin așa susținea ea, dar nu m-ar mira să fi fost doar o chestiune ce ținea de fantezie.
La plecare, a încercat să-mi spună că mă iubește.
Aș fi stat să îmi dea detalii, dar mă grăbeam să văd un meci.
În ghidul acesta te învăț cum să îți umpli viața și cu altceva în afară de femei.
Nu de alta, dar unul dintre motivele pentru care femeile ajung să fie scopul tău suprem este că nu ai alte pasiuni în viață.
Sau alte obiective importante.
În ghid, ai cele mai bune idei ale mele despre 7 domenii importante din viața unui bărbat.
Femeile sunt doar unul dintre aceste domenii și, nu întâmplător, sunt pe ultimul loc din acea listă.
Important e ca tu să fii primul pe lista lor:
Strașnic – Viața bărbatului în 7 arii importante.
De ce o femeie îți propune să rămâneți prieteni
Înainte să îți spun de ce e o idee proastă să rămâi prieten cu fosta iubită, trebuie să știi care sunt motivele pentru care ea poate să-ți propună asta.
De exemplu:
1. Nu-i place să te vadă suferind și vrea să îmblânzească șocul despărțirii
În ciuda credinței unor bărbați că femeile sunt niște ticăloase fără inimă, o grămadă de femei ajung să iasă dintr-o relație fără ca asta să le facă vreo plăcere.
Din contră, nu vor ca bărbații cu care au de-a face să sufere și încearcă așa cum cred ele de cuviință să facă lucrurile mai ușor de suportat.
De asemenea, pentru ea lucrurile sunt lămurite – nu vrea să mai aibă de-a face cu tine din perspectivă secusal – romantică. Așa că nu are nimic de pierdut dacă-i amabilă.
2. Nu suportă să te vadă smiorcăindu-te ca o pizza
E o diferență între a suferi și a te smiorcăi.
Prima chestiune e firească, a doua este o atitudine căcăcioasă nespecifică unui bărbat care este bărbat.
Repet, e firesc să suferi, e nefiresc să te smiorcăi, să implori pentru a doua șansă etc.
Prin urmare, unele femei îți propun să rămâneți prieteni ca să nu te vadă plângându-ți de milă.
Cu cât ești mai căcăcios de fel, cu atât va fi mai tentată să se protejeze de o criză din partea ta.
Așa că te minte: spune că te apreciază, dar bla-bla, vrea să păstrați legătura, vrea să rămâneți prieteni.
În realitate, nu vrea nimic din toate acestea. Vrea să iasă din relație și să-și vadă de treabă.
Îi este însă groază de cum vei reacționa.
3. Are un interes firesc sau pervers
Interesul firesc de-a păstra o relație bună cu tine apare în situația în care aveți copii împreună și este în interesul acestora și nu numai să aveți o relație civilizată.
Sigur, asta nu presupune prietenie, ci doar un interes legitim de-a relaționa pentru bine acestor copii.
Nimic în nergulă, chiar din contră.
Doar că nu-i prietenie, atâta tot.
Interesul pervers apare mai ales în situații precum cele ce țin de latura financiară.
Nu mai vrea să fie cu tine, dar are nevoie de ajutorul tău din când în când.
Adică banii te fac un prieten bun.
Sau alte avantaje pe care i le poți oferi.
Unii bărbați preferă să ignore această realitate tristă și acceptă relația respectivă de „prietenie”.
E o formă de-a rămâne în preajma femeii care deși s-a despărțit de ei și se furte cu alții, reușește să-l și castreze pe flăcăul cu care a fost.
Un pic de istoric animalic al relațiilor de prietenie
Oamenii nu prea știu ce înseamnă o relație de prietenie.
Facebook și alte rețele sociale au ușurat această confuzie, astfel că o grămadă de oameni care interacționează cu o altă grămadă de oameni au impresia că ar avea prieteni.
În realitate, au mult mai puțini decât își închipuie sau n-au deloc.
Prieteniile reale sunt cele în care oamenilor le pasă unora de alții în mod real, profund și vizibil prin interacțiuni concrete.
În cazul bărbaților, lucrurile sunt cumva mai sincere din tot felul de rațiuni – prietenia între bărbați are la bază rațiuni care au contat mult în devenirea speciei: obținerea hranei (vânătoare) și apărare.
Pentru ambele activități, ai nevoie lângă tine de oameni de încredere, pe care să te poți baza.
De aici și tendința bărbaților de-a lega prietenii sincere și profunde atunci când le leagă.
Și tot de aici tendința bărbaților de-a nu respecta comportamentele efeminate ale altor bărbați.
În cazul femeilor, prietenia are la origini un aspect de asemenea foarte important, dar fără efect imediat asupra supraviețuirii.
Concret, prietenia femeilor are la origini mai ales creșterea la comun a copiilor. Dacă te-ntrebi de ce tinerele mame sunt atât de distruse de apariția unui copil pe care trebuie să-l crească, atunci ar trebui să îți imaginezi deja răspunsul.
Nu este vorba că n-o ajută tatăl copilului, e vorba că modul în care trăim astăzi ne-a îndepărtat de familia extinsă și prietenii noștri. O mamă nu este dată peste cap de creșterea unui copil dacă alături de ea se află și alte femei care cresc copii plus diverse rude.
În fine, deviez… Mai multe amănunte despre subiectul prieteniilor în acest ghid.
Ce voiam eu să evidențiez este că-n mod original bărbații se împrietenesc cu bărbați și femeile cu femei.
Când un bărbat și o femeie se „împrietenesc”, acest lucru se întâmplă mai ales din aceste două motive:
- că unul dintre ei sau amândoi își doresc de fapt o relație romantică
- specificul lumii în care trăim i-a adus împreună – lucrează împreună, sunt în aceeași clasă la școală etc.
Da, dar dacă ieșim într-un grup, în care există mai multe cupluri, nu e ok să fiu prieten cu iubita unui tovarăș?
Păi, dacă știi ce înseamnă prietenia, vei vedea că nu ești prieten cu ea.
Eventual, ești prieten cu acel tovarăș.
Relația ta cu iubita lui este pur și simplu o relație de context. În lipsa acelui tovarăș, acea femeie este cel mult o amică, o cunoștință cu care te saluți și cu care te poți întâlnic în cine știe ce context în care e cazul să vă vedeți.
De ce prietenia cu o fostă iubită e o idee proastă
Bun, acum, de ce e o idee proastă să rămâi prieten cu fosta iubită?
1. Un pic de logică, te rog: nu ai cum să rămâneți prieteni dacă n-ați fost prieteni
Ați fost iubiți, eventual, dar nu prieteni.
Cum poți spune că rămâi prieten dacă n-ați fost?
Este ilogic.
Apropo, îi știi pe ăia care spun că iubita lor este cel mai bun prieten?
E libertatea lor să creadă ce vor, dar în realitate ori nu au prieteni, ori nu sunt atrași de femei, ori femeile respective nu sunt atrase de ei.
De aici și sentimentul de prietenie.
Iubita ta este iubita ta, prietenii tăi sunt prietenii tăi.
2. Emoțional, e nesănătos pentru tine să rămâi agățat de speranțe false
După o despărțire, obiectivul tău ar trebui să fie să-ți reașezi viața și să-ți pui ordine-n gânduri / emoții.
Dacă accepți propunerea ei în speranța că-ți va fi în preajmă și vei avea astfel șanse să o recucerești, te înșeli amarnic.
Recucerirea fostei iubite se face altfel, nu devenind bunul ei prieten.
Când faci asta, pierzi atât în relație cu ea, cât și în relație cu tine.
În relație cu ea, vei părea un trist neatractiv.
Adică deși ea îți propune să rămâneți prieteni, nu o va încânta disponibilitatea ta de-a-i fi prieten.
Vei scădea în ochii ei, nu vei crește.
Sexual vorbind, vei deveni o simplă prietenă de-a ei.
În relație cu tine însuți pierderile sunt și mai mari când faci asta.
Vei constata că ești un lache care nu poate să meargă mai departe și se chinuie să rămână în preajma ei cu orice preț.
Sigur, e posibil ca tu să nu-ți spui asta cu cuvintele folosite de mine aici, dar vei ști asta despre tine.
Și când vei ști asta depsre tine, ce crezi că se va întâmpla?
Te vei comporta ca atare, iar femeile din jurul tău vor vedea la rândul lor că ești un lache trist care se agață de femeile cu care are de-a face chiar și după ce acestea decid că nu sunt interesate să fie cu tine.
Sună urât?
Nu contează.
Contează dacă e adevărat, iar tu știi deja dacă ce spun eu este sau nu este adevărat.
Ghidul acesta te învață cum să te porți cu femeile astfel încât:
- să fie atrase de tine ca de nimeni altul
- să-și dorească o relație clasică cu tine, nu prietenii sau alte vrăjeli
- să stea cu mintea la tine cum nu stă cu mintea la nimeni
Ia-ți-l acum și treci la treabă:
Stai drept! – Ghid de Atitudine Masculină (Ediția a II-a, mult îmbunătățită)