Cum să inspiri respect femeilor cu care ai de-a face

Cum să inspiri respect femeilor

Obișnuiesc să scriu des despre cât de important este ca un bărbat să inspire respect femeilor care-l atrag.

Nu insist asupra acestui aspect pentru că am văzut de prea multe ori A Bronx Tale când eram puștan, ci pentru că există o legătură importantă între capacitatea unui bărbat de-a stârni respect și capacitatea acestuia de-a deveni atractiv în ochii unei femei.

Această legătură este evidentă în foarte multe momente ale interacțiunii cu o fată.

De exemplu, atunci când femeia de lângă tine remarcă pentru prima dată că tu ești altfel în fapte și atitudini decât majoritatea flăcăilor pe care i-a întâlnit.

De-asemenea, devine evidentă atunci când ea își pierde interesul pentru tine sau când îți spune că are nevoie de o pauză etc.

În situațiile de genul acesta, respectul ori este, ori lipsește.

Adică este de obicei prezent la rădăcina percețiilor ei când se simte atrasă de tine și lipsește de obicei din tablou atunci când îți propune să opriți relația sau interacțiunea.

Cuprins

Ce câștigi cu adevărat când inspiri respect

Dacă ții cont de acest lucru în acțiunile tale, câteva lucruri importante se vor întâmpla în același timp.

În primul rând, viața ta se va simplifica major. Când te raportezi la respect, renunți la o grămadă de acțiuni, comportamente și atitudini de nocive pentru tine.

De exemplu, dacă te respecți, nu ai cum să te porți ca un clovn în relație cu femeile, doar de dragul de-a le distra.

Sau dacă vrei să inspiri respect, nu înghiți comportamente abuzive doar pentru că te temi că altfel pierzi relația cu o femeie.

Sau dacă tu crezi în ideea de respect, nu accepți să stai într-o relație cu o femeie care te-a înșelat.

În al doilea rând, atunci când ții cont de respect, știi foarte bine dacă o acțiune sau un comportament este OK. â

Adică ai un reper:

Dacă fac asta, mă respect?

sau

Dacă mă comport așa, voi inspira respect?

Respectul se obține prin fapte și atitudini

Bărbații sunt extrem de preocupați de chestiuni precum felul în care arată sau felul în care se îmbracă.

Deși ambele aspecte sunt importante, nu sunt cele mai importante atunci când vine vorba de stârnirea atracției.

În schimb, capacitatea de-a inspira respect femeii de lângă tine este una dintre capacitățile care pot duce la stârnirea atracției.

Spuneam că respectul se obține prin fapte și atitudini.

Nu mă refer la fapte precum cucerirea Everestului fără șerpași sau la atitudini precum sfidarea lui Nuțu Cămătaru’ în trafic.

Lucrurile sunt un pic mai simple de-atât.

În primul rând mă refer la un tip de comportament și la un tip de atitudine născute pe de o parte din propria personalitate, dar hrănite pe de alta de cunoaștere în domeniul seducției.

Mai simplu spus, ia sfaturile mele și aplică-le.

Personalitatea ta va exista în fiecare gest sau acțiune, iar cunoașterea mea îți va da un contur diferit comparativ cu majoritatea bărbaților.

Aș spune chiar că vei fi „special” comparativ cu 99,99% dintre bărbați, dar azi prefer să nu te pun în fața unor adevăruri atât de profunde.

De asemenea, acordă-ți timp cu gândurile tale pentru a identifica mai rapid și mai clar ce te-ar putea ajuta să-ți crești respectul de sine.

Cunosc un tip care are o problemă.

Până aici, nimic spectaculos. Există o grămadă de tipi care au o grămadă de probleme.

Problema sa este însă una aparte – îi afectează viața incredibil de mult. Ca o consolare falsă, problema aceasta afectează viețile multor bărbați atunci când vine vorba de interacțiunile cu femeile.

Concret, de câte ori se află în preajma unor femei, tipul în cauză se transformă într-un soi de servitor.

Și ca un servitor, începe să se „gudure” pe lângă respectivele femei și să le zâmbească de-o manieră slugarnică și să caute continuu căi de-a le face pe plac.

Asta-i ciudat din mai multe motive.

De exemplu, el face o meserie care-i cere ceva demnitate. Prin urmare, te-ai aștepta să se comporte în acord cu această demnitate.

Mai mult, așa cum ți-am spus de nenumărate ori, femeile nu-s atrase de servitori, sunt atrase de bărbați.

1. Stai drept și vei avea o atitudine „dreaptă”

Omul despre care-ți vorbesc nu știe însă acest lucru.

Repet…. Când intră într-o cameră în care se află femei drăguțe, își schimbă brusc postura corpului și-și schimbă brusc atitudinea.

În plus, nu știe ce legătură incredibilă există între postura corpului și felul în care te simți.

Postura corpului îți influențează starea de spirit și starea de spirit îți influențează postura corpului.

Cel mai ușor este să-ți controlezi postura corpului pentru a-ți influența apoi pozitiv starea de spirit și pentru începe acest cerc al „viciului” favorabil.

Dincolo de faptul că postura corpului influențează felul în care te simți, aceeași postură a corpului influențează și felul în care te percep cei din jur.

Femeile sunt atrase de bărbații care afișează mândria că sunt bărbați.

Prin urmare, stai drept.

Stai drept și mândru ca un bărbat indiferent că vorbești cu o femeie sau vidanjezi o toaletă.

2. Afișează mândria că ești bărbat

În primul rând, e vorba despre postură.

Despre a sta drept.

Apoi, e vorba despre felul în care te miști, felul în care mergi.

Niciodată să nu mergi cu pași mici, îngesuiți, de amantă japoneză de prin filmele clasice.

Pași trebuie să fie mari, negrăbiți.

Capul sus, chiar lăsat foarte puțin pe spate, ca atunci când vrei să privești peste un obstacol nu prea înalt.

Toate mișcările tale trebuie să fie lente, calme. Nu te grăbești nicăieri, ai tot timpul din lume.

Dacă e nevoie, gândește-te la ceva ce-ai făcut tare bine, ceva care ți-a adus o mare satisfacție și lasă starea respectivă să te cuprindă.

Poate să-ți fie inconfortabil în primă fază o astfel de atitudine corporală, dar te vei obișnui rapid.

Mai mult, te vei simți al naibii de bine în pielea ta.  Doar ți-am spus, postura corpului influențează felul în care te simți, iar felul în care te simți îți va alimenta această postură masculină.

3. Privește oamenii în ochi indiferent dacă-s femei sau bărbați

De fiecare dată când te-ntâlnești cu cineva, e foarte important să privești persoana respectivă-n ochi.

Nu contează că-i femeie sau bărbat, privești oamenii în ochi.

Asta nu-nseamnă să te holbezi sau să-ți concentrezi privirea de parcă ai vrea să lansezi cine știe ce raze laser din orbite.

Dacă vei privi oamenii în ochi, vei avea ocazia să descoperi cât de puțini dintre cei din jur fac același lucru.

Mai mult, atunci când privești o femeie în ochi și-i susții privirea, îi transmiți automat ceva.

Stai liniști,  dacă nu-ți „pui” ochii de obsedat sexual, nu-i vei transmite „vreau să te fur”. Dar îi vei da de-nțeles că de capul tău ar putea fi ceva.

Mai ales că foarte puțini bărbați fac inclusiv acest lucru – să privească o femeie în ochi și să-i susțină privirea.

4. N-ai nevoie de complimente pentru a deschide o conversație

Apropo de flăcăul despre care-ți povesteam.

De parcă n-ar fi suficient de nocivă atitudinea sa corporală, adaugă și o grămadă de „plictiseală”-n vorbele sale.

Adică, de fiecare dată, începe discuțiile cu un compliment.

Compliment de mare angajament de obicei – „ce păr frumos ai!” sau „mi-au plăcut pozele tale de pe Facebook, îți stă atât de bine îmbrăcată-n verde!”.

Uneori, chiar și-o astfel de abordare profund penibilă poate da rezultate dacă spui lucrurile pe-un anumit ton și  dacă atitudinea ta generală compenseaza efectul vorbelor obosite.

Tipul în cauză nu se oprește aici.

După ce rostește cuvintele pe-un ton slugarnic, începe să rânjească.

Nu orice rânjet, ci genul acela de rânjet pe care-l folosesc cimpanzeii pentru a comunica faptul că se tem de ceva.

Și cum noi suntem un soi de maimuțe, interpretăm aproximativ la fel acest semnal ????

Apropo, ai șanse mai mari să fii interesant pentru o femeie dacă o saluți și apoi taci decât dacă o saluți, complimentezi,  te guduri pe langă ea etc.

Unii sunt regi, alții se comportă ca regii

Îl cheamă Bodindradebayavarangkun.

Hehehe…

Ai citit sau ți s-a părut că sunt doar niște litere înșiruite fără sens?

Acesta este numele regelui Thailandei.

Pe numele său complet, Maha Vajiralongkorn Bodindradebayavarangkun.

În general, i se spune simplu Vajiralongkorn, dar celălalt nume mi s-a părut mai interesant.

Ideea este că zilele acestea a circulat o știre care a enervat multă lume.

Concret, regele se protejează de coronavirus intrând în izolare alături de 20 de femei.

Un adevărat harem.

Mai mult, izolarea lui este într-un hotel de 5 stele dintr-o stațiune alpină din Germania. Am fost la un moment dat pe acolo, nu am reținut hotelul, dar te asigur că e dat naibii de frumasă zona.

De ce genul acesta de bărbați scoate atâta lume din sărite

În fine, cei mai vocali constestatari ai săi sunt anumite femei și anumiți bărbați.

Femeile sunt nervoase dintr-un motiv simplu: e vorba de un bărbat care are privilegiu de-a furte 20 de femei fără să dea cuiva vreo explicație.

De ce sunt însă nervoși anumiți bărbați?

Pentru că un individ are acces la 20 de femei frumoase fără să aibă alt merit decât că s-a născut rege.

Problema cu genul acesta de invidie / ură este că nu-i ajută la nimic.

Din contră, le face cucul mic.

Oricât ai protesta împotriva ideii că unii au mai multe femei decât alții (pe merit sau pe nemerit), nimic special nu se întâmplă-n pantaloni.

Nici în pantaloni, nici în afara pantalonilor.

Adică nicio femeie nu va deveni brusc interesată de tine pentru că lupți pentru eliminarea inechității sexuale din această lume, chiar dacă e vorba de o cauză bună.

Unele pot să te laude pentru atitudinea ta, pot spune că ești un adevărat exemplu pentru ceilalți bărbați, dar niciuna nu va simți atracție reală, sexuală pentru tine.

De ce?

Pentru că atracția are legătură cu animalitatea noastră într-o măsură destul mare și cu logica într-o măsură foarte mică.

Acum, nu vreau să spun că femeile n-ar fi oricum logice, vreau doar să spun că regele Thailandei profită de poziția sa să facă ceva care există-n profunzimile speciei noastre – își folosește statutul să furtă cât mai multe femei.

Asta s-a întâmplat în istoria omenirii dintotdeauna și se va întâmpla în continuare.

Nu doar pentru că mereu vor exista diverse forme de monarhie în lume, ci și pentru că mereu vor exista bărbați care se vor descurca mai bine cu femeile decât alții.

Prin urmare, cel mai bun lucru pe care-l poate face un bărbat este să iasă din categoria celor dezavantajați și să intre în categoria celor avantajați.

Natura și-a dat toată silința să creeze suficiente nedreptăți astfel încât cei avantajați să prospere și cei dezavantajați să dispară.

Să dispară la propriu, prin incapacitatea de-a-și transmite genele mai departe.

Partea asta chiar e nedreaptă și sună cinic.

Există însă și o parte care nu mai este cinică.

Adică nu se mai află în zona norocului, ci se află în zona acțiunii personale.

Concret, știm amândoi că e imposibil să devii regele Thailandei prea curând.

Pe de altă parte, nimic nu te împiedică să înveți acele lucruri care-l fac pe un bărbat atractiv în ochii femeilor.

Atenție, nu-ți promit că vei fi un Vajira-long-korn al sexului.

Îți promit însă că dacă aplici serios sfaturile mele, situația ta ca bărbat în ochii femeilor se va schimba-n bine.

Ghidul acesta îți va fi de mare ajutor.

Ia-l acum, citeste-l și aplică:

Sigur pe Tine – Cum să o cucerești cu ajutorul siguranței de sine

Dar femeile acelea sunt cu adevărat atrase de el?

Bună întrebare.

Mi-a adresat-o cineva care a citit prima parte a acestui text când am trimis-o abonaților sub forma unui email. Anumite lucruri nu le public pe site, ci le ofer doar celor mai fideli cititori ai mei – adică celor care se abonează.

În fine, revenind la întrebare… Cele 20 de femei din haremul regelui Thailandei sunt atrase de acesta?

Pe scurt, răspunsul este că o parte dintre ele, foarte probabil simt atracție reală față de rege.

De ce?

Pentru că statutul său stârnește atracție.

Pentru creierul femeii nu contează dacă acel statut este obținut prin merite concrete sau prin simplu fapt că respetivul a avut norocul să se nască în familia potrivită.

De altfel, în istoricul speciei noastre, statutul se obține exact în acest fel: ori faci tu individual ceea ce trebuie ca să ai un statut special, ori ești copilul cuiva care a făcut ceva special.

De ce există această tradiție a moștenirii statutului părinților?

Chiar dacă e posibil să te gândești la bani în primul rând – gen tatăl milionar, fiul milionar, automat femeile moarte după amândoi, lucrurile sunt ceva mai complexe.

Banii sunt doar una dintre expresiile puterii.

Uneori chiar este așa, alteori este doar aparent așa.

Nu contează însă adevărul aici, ci contează percepția oamenilor.

Puterea este un lucru important în psihicul uman și al multor altor specii pentru simplu fapt că înseamnă impunere de voință. Adică sunt puternic dacă pot să impun ceva. Ori să impun altora, ori să îmi impun mie (să am control total asupra mea).

În trecut, puterea bărbaților era de cele mai multe ori de natură fizică, dar atingea un nivel foarte ridicat atunci când era dublată și de ceva înzestrări intelectule.

Indivizii care dețineau puterea aveau și accesul cel mai facil la femei.

De ce?

Pe de o parte pentru că puteau să-și impună voința – „vreau femeia aceea” – iar pe de alta pentru că femeile aveau tot interesul să aducă pe lume copii cu gene foarte bune pentru acele vremuri, dar și pentru aceste vremuri – copii înzestrați fizic și psihic.

Prin urmare, vânarea statutului nu este o chestiune modernă, provocată de o poftă a femeilor de-a se îmbogăți, ci de un firesc al speciei noastre – femeile au dorit mereu să aibă parteneri cu care să obțină copii viguroși fizic și psihic.

De asta, o bună parte a femeilor din haremul regelui simt atracție reală față de acesta.

De asta, deși nu convine nimănui să audă așa ceva, o parte dintre femeile pe care le vezi vânând bogătași ajung să simtă atracție reală față de aceștia.

Nu toate, dar o parte da.

De ce?

Pentru că unii dintre acești indivizi au bani pentru că sunt puternici, nu sunt puternici pentru că au bani.

Repet, unele femei și unii bărbați.

Prin urmare, când vine vorba de un grup de 20 de femei, e firesc să fiu convins că măcar o parte dintre ele se simt atrase real de acel rege.

Ce trebuie tu să înțelegi este că unii au norocul uriaș de-a fi regi prin naștere, alții au „norocul” uriaș de-a se comporta precum niște regi.

Regele Thailandei face parte din prima categorie în mod sigur.

Posibil însă să facă parte și din a doua categorie, nu știu.

Ce știu este că din a doua categorie poate face parte orice bărbat care învață să se comporte din perspectivă masculină ca un rege.

Așa cum ți-am spus, mintea femeilor nu face deosebirea dintre statutul unui bărbat pe care legea îl declară rege și statutul unui bărbat care se poartă ca un rege.

Ce-nseamnă să te comporți ca un rege?

Am scris un ghid întreg în care îți arăt ce atitudine ar trebui să ai în relație cu femeile astfel încât ele să te respecte și să fie atrase de tine de parcă ai fi cel mai important individ de pe fața pământului.

Nu mai pierde vremea și ia-ți-l acum:

Sigur pe Tine – Cum să o cucerești cu ajutorul siguranței de sine

Un tip de respect cu adevărat special

Dincolo de respectul pe care-l inspiri unei femei, este foarte important și respectul pe care îl inspiri propriei persoane.

Unii îi spun acestui „sentiment” respect de sine.

În fine, ideea este că-i  important ceea ce cred alții despre tine, dar și mai important este ceea ce crezi tu însuți despre propria persoană.

De ce?

Dintr-o grămadă de motive, printre care cel mai important este că alături de alții trăiești o perioadă limitată de timp.

În schimb, alături de tine  trăiești tot timpul. Asta-i viața, dacă nu-ți place, schimbă-ți-o!

Nu mai spune prostia asta nici măcar când e adevărat!

Sfatul acesta e valabil atât în interacțiunile cu femeile, cât și pentru restul interacțiunilor tale.

Nu contează cu cine ai de-a face, sub nicio formă nu te apuca să spui lucruri de genul:

Știu că te-ai plictisit, dar bla-bla…

sau

Îmi dau seama că nu sunt ceea ce te așteptai

sau

Știu că nu o să-ți placă asta

sau

Probabil ai fi preferat să fi mers în altă parte…

Când faci astfel de afirmații în relație cu oricine, automat cel din fața ta ajunge să creadă ce-i spui chiar dacă nu-și lămurise pentru sine că situația este așa cum o descrii tu.

Adică o femeie va ajunge să creadă că ești plictisitor sau neinteresant chiar dacă înainte s-o spui tu pentru ea lucrurile nu erau clare legat de felul în care ești.

De ce ajung bărbații să spună prostii de genul acesta?

În primul rând, un bărbat ajunge să spună asta pentru că nu are suficientă încredere în sine și nu se apreciază suficient de mult ca bărbat.

Adică are o părere proastă despre capacitățile sale de-a fi interesant sau demn de interacțiunea în cauză, așa că o lăbărește cu astfel de afirmații.

Speranța sa este că dacă spune așa ceva, automat femeia din fața sa va fi impresionată de modestia sa. Din păcate, nicio femeie nu se masturbează cu gândul la cât de modest a fost nu știu ce flăcău în nu știu ce situație.

Alți bărbați, speră că dacă vor avea o atitudine de genul acesta vor obține din partea femeilor suport:

„Nu e adevărat, nu m-am plictisit. Mă distrez super cu tine…”

sau

„Nu mai spune așa, ești un tip super…”

sau

„E OK, nu se întâmplă nimic…”

sau

„Nu aș fi preferat să merg în altă parte, e OK și aici!”

Toate aceste tipuri de reacție după care tânjesc flăcăii care spun lucruri depreciative despre ei sunt încercări de-a obține consolare.

Care consolare poate veni din vorbele politicoase ale unei fete, nu și din faptele acesteia.

Asta pentru că între ceea ce o fată spune din vorbe și ceea ce gândește din neuroni poate fi o mare diferență. Majoritatea femeilor nega că le-ai plictisit din politețe sau din milă față de tine, nu pentru că ai fost tu de fapt un mare cuceritor.

Iar când o femeie spune ceva din milă sau politețe, ideea de respect față de tine dispare instant.

Și când dispare respectul, șansele ca atracția să-și facă loc sunt spre zero.

Slăbiciunea masculină nu este deloc atractivă

Prin urmare, sub nicio formă nu mai rosti cuvinte prin care să-ți scazi propria valoare în ochii celor din jur, indiferent că este vorba de femei care te atrag, de bărbați care nu te atrag (sau te atrag, ca să fiu corect politic), de profesori, de părinți, de prieteni etc.

De câte ori ai atitudinea asta de trist, de atâtea ori ești bleg grămadă.

Nu de alta, dar femeia din fața ta va prelua cuvintele tale și va decide că așa stau lucrurile dacă între cuvintele tale și ceea ce percepe despre tine nu sunt diferențe.

Uneori pentru că chiar ai fost plictisitor sau sub nivelul așteptărilor ei, alteori doar pentru că astfel de formule trădează lipsă de încredere în propria valoare. Iar lipsa de încredere în propria valoare este echivalentă cu o slăbiciune.

Iar slăbiciunea masculină nu este deloc sexy.

Nu uita că tot ceea ce spui este auzit și de tine însuți

Pe lângă faptul că cei din fața ta aud cuvintele tale și trag concluzii care te dezvantajează clar, mai e cineva care aude ceea ce ce spui.

Tu auzi ceea ce spui.

Și când te auzi pe tine însuți vorbind despre lipsa ta de valoare ca om în general și ca bărbat în special, ghici ce?

Vei crede, blegule!

Vei crede mai mult decât e cazul să crezi asta.

Vei crede atât de mult că nu ai valoare și că nu poți prezenta interes pentru femeile care te atrag sau pentru oamenii din jur încât vei suferi și vei abandona speranța că, la un moment dat, cineva te va aprecia pentru ceea ce ești și pentru ceea ce ai putea fi.

De asta să nu mai vorbești aiurea despre tine este primul pas.

Al doilea este să-ncepi să ai motive să-ncepi să te respecți.

Întâi să te respecți tu pe tine, apoi vei vedea că te vor respecta și cei din jur, indiferent că-i vorba de femei sau bărbați.

Nu mai înghiți rahaturile celor din jur, indiferent dacă-s femei sau bărbați

ra-n ziua examenului pentru permis.

Mi-aduc aminte c-a trebuit să mă trezesc foarte dimineață și să mă văd cu instructorul cu două ore-nainte, pentru o ultima ședința de-ncălzire.

Îmi spusese că mai vine un tip pe nume Adrian. Respectivul n-avea examen, dar instructorul voai să-i înghesuie un pic de practică în timp ce eu aș fi așteptat să-mi vină rândul la traseu.

Nicio problema, nu mă-ncurca.

La finalul orei mele, l-am luat pe Adrian dintr-o stație de tramvai. A urcat el la volan și, din acel moment, am văzut în față ochilor un exemplu clasic de bărbat transformat în sac de box.

Nici măcar nu era cine știe ce sac voluminos.

Adrian era lung și slab. Trecea zdravăn de 1,80 și foarte probabil pe la țară s-ar fi spus că-i deșirat. Cred că avea undeva între 20 și 25 ani. Poate ceva mai mult, e greu să-ți dai seama de vârstă unui om atunci când o bună parte din atitudinea lui este de copil abuzat.

La ce mă refer?

De când Adrian a trecut la volan, instructorul s-a transformat brusc într-un individ lipsit de orice fărâmă de răbdare. De-a lungul orelor mele, mai comenta când îl nemulțumea ceva, dar se limita la chestii de genul “vezi, pentru asta te pică” sau “am spus pe stradă aia, nu pe aialaltă”.

La un moment dat, am avut o dispută scurtă cu el când mi-a cerut să mă duc „mai în dreapta”, iar eu am înțeles să fac dreapta, așa că am intrat pe o străduță laterală. Era la a două sau a treia ședința și a tebuit să opresc mașina că să-nțeleg de ce e așa furios.

N-am înțeles, dar am avut răbdare să-i explic că am procedat așa ca urmare a ceea ce am înțeles eu din indicațiile sale.

Serios, am oprit de bună voie, nu mi-a murit motorul.

În fine, omul s-a calmat și eu am uitat de reacția lui exagerată.

Totuși, interacțiunea instructorului cu băiatul de care-ți povestec m-a făcut nu doar să-mi amintesc de acea fază, dar și să văd cât de ușor intră oamenii în rolurile pe care le cred corecte pentru ei înșiși.

Dacă te porți ca o victimă, sigur vei găsi un călău

Adică instructorul a devenit ușor un agresor verbal pentru că a avut o victimă la îndemână, iar Adrian – o victimă placidă.

Pe drumul acela de vreo 15-20 minute până la locul de-ncepre a examinării, instructorul a bolborosit continuu niște indicații pe care nu le mai auzisem niciodată:

“Băi, nu… nu aici, acolo! Băi, tată, a-ntâia! Ce facem?! Dai prioritate, ce dracu! Hai, mă, mai repede! Gata, nu se mai poate, pune frână! Nu stai așa… parcă ești mort, mă tată!”

Indicațiile erau însoțite de gesticulări, tras de volan, apăsat pedalele etc. Avea niște mișcări agitate, ca și cum cineva i-ar fi pus un sac pe cap și el ar fi dat din brațe ca să și-l scoată repede.

La volan, băiatul conducea prost, dar nu asta era marea problemă.

Mai văzusem oameni conducând slab, inclusiv pe mine când am început orele.

Ce m-a impresionat însă era felul în care el încerca să-l îmbuneze pe instructor. Făcea asta în timp ce cu o ultimă fărâmă de concentrare neatinsă de emoții executa aproximativ indicațiile.

Mi se părea că mâinile-i tremurau pe volan, dar sigur nu mi se părea că vocea-i tremura din coșul pieptului:

“Da, sigur… imediat bag în viteză, da! Imediat domnu’ Floraru’! Uitați, am intrat pe bandă!”

Punctul culminant l-a atins când a răspuns la agresivitatea instructorului cu un timid “Da, tată!”.

Acum, nu știu sigur dacă a fost doar o încercare de a utiliza expresia celui care-l certa sau chiar a fost un fel de act ratat care l-ar fi făcut pe un psihanalist să se gândească la relația cu un tată autoritar și veșnic nemulțumit.

Femeile pot fi tare agresive dacă au cu cine să fie

În fine, până să-ncep examenul, am stat un pic de vorbă cu Adrian și am fost tentat să-i spun să nu mai accepte să i se vorbească așa.

Să nu se mai poarte pe banii lui ca și când îl deranjează pe instructor prin prezența sa.

Că nu e în regulă în general să aibă o astfel de atitudine în relație cu oamenii cu care are de-a face.

Din păcate, nu am făcut-o.

M-am gândit întâi că nu e treaba mea, iar apoi că dacă totuși o fac, sigur nu aș avea timp să îi explic în detaliu ce greșește și de ce ajung oamenii să se poarte așa cu el.

De ce-ți povestesc asta?

Pentru că o grămadă de bărbați se poartă-n relație cu cei din jur așa cum o face Adrian. Inclusiv în relație cu femeile apar astfel de comportamente.

Bărbați care se poartă de parcă orice ar face ei, cumva îi deranjează pe cei din jur. Bărbați care cumva își cer scuze că există, că au deschis gura, că îndrăznesc să se bage-n seamă cu o femeie.

Nu e de mirare că acești bărbați sunt rapid abuzați de femeile cu care au de-a face sau de cei din jur în general, inclusiv de oameni care le sunt apropiați – părinți, frați, prieteni etc.

Ei, când femeile văd astfel de bărbați, există doar trei tipuri de reacție: plictis, milă sau agresivitate.

Adică pierzi instant orice ar fi.

De ce se poartă unii bărbați precum niște cățeluși fricoși

Pot fi mai multe motive, dar realitatea din momentul în care se-ntâmplă abuzul este că respectivii bărbați  au o stimă de sine scăzută.

Astfel, ei intră foarte ușor în rolul celui care nu merită alt tip de tratament, al celui care trebuie pedepsit că-ndrăznește să existe pur și simplu.

La fel de ușor își intră-n rol și cei din jur. Unii devin rapid agresori, inclusiv femeile, și pot manifesta o cruzime neobișnuită-n relație cu aceste victime.

Ce trebuie tu să știi este că atitudinile acestea nu sunt un dat, nu sunt ceva cu care te-ai născut. Nu te-ai născut bleg sau nu te-ai născut fricos în relație cu ceilalți. Ai fost învățat să fii așa ca urmare a felului în care ai tăi au interacționat cu tine sau a felului în care cei din jur au știut să te „introducă” în lume.

Nu intru aici în chestiuni psihologice precum stilul de atașament sau alte lucruri de acest fel. Îți spun doar că sâmburii acestui comportament au fost sădiți demult, cel mai probabil în copilăria ta.

Ce trebuie să știi tu este însă că deși trecutul îți poate influența comportamentul din prezent de-o manieră profundă, prezentul îți stă mereu la dispoziție să produci schimbări care să te salveze.

Nu trebuie să fii un papă-lapte evident ca să ai o problemă

Uneori, comportamentul de papă lapte este foarte evident, precum cel al lui Adrian în relație cu instructorul.

Alteori, sunt nuanțe.

De exemplu, un bărbat care-și cere scuze unei femei pentru tot felul de rahaturi – gen c-a stat prea mult cu prietenii la bere sau că prin comportamentul lui cine știe cum a lezat-o pe prințesă. Și acestea sunt forme de blegire a masculinității și personalității tale.

Nu mai vorbesc de toate acele scene care se petrec în timpul despărțirilor, când diverși bărbați consideră că e de datoria lor să se roage de cea care le dă papucii și să facă promisiuni solemne de îndreptare.

E trist că se-ntâmplă așa ceva și e foarte trist că astfel de lucruri se-ntâmplă mult mai des decât ai crede. O spun din experiența a mii și mii de email-uri primite de la bărbați care au ajuns în situația de-a se pierde total pe ei înșiși. Bărbați care sunt în interacțiunile cu cei din jur, femei sau alți bărbați, ca niște saci de box, ca niște cârpe de șters pe jos.

Din fericire, astfel de lucruri sunt rezolvabile.

Un prim pas este să conștientizezi genul acesta de comportament. Să-ți dai seama că ai tendința de-a te transforma într-un cățeluș împăciuitor când ai de-a face cu tot felul de dulăi agresivi.

E un pas al naibii de important.

Apoi, vin măsurile concrete. Deși unele pot părea greu de pus în practică, în realitate este suficient doar să testezi apele și să te convingi singur de diferențe.

De exemplu, să nu-ți mai ceri scuze aiurea.

Să nu mai spui clasicele „îmi pare rău” și „te rog să mă ierți” pentru orice porcărie. În caz c-ai făcut cu adevărat ceva greșit, e suficient să spui că nu-ți place cum au ieșit lucrurile, nu e cazul să te duci iar și iar până la nivelul celui care cerșește iertarea.

Sigur, unii îți vor spune că e un gest de mare noblețe să-ți ceri scuze sau iertare când greșești. Da, poate fi, dar te asigur că nu e necesar în orice situație.

Ca om, ai niște drepturi. Ai dreptul inclusiv să faci lucruri care ție-ți plac și care intră-n conflict cu ceea ce alții așteaptă de la tine să faci.

Nu ești dator să faci pe plac tuturor, nu ești dator de fapt nimănui cu nimic. Poate îți ești dator ție să-ți respecți natura masculină și personalitatea.

Când începi să faci astfel de lucruri, vei începe să te respecți și să te placi. Asta-ți va schimba profund atitudinea și felu-n care interacționezi cu cei din jur. La rândul lor, te vor respecta și te vor plăcea. Inclusiv femeile.

Ai grijă la reflexul de autocastrare

Foarte important: nu confunda autocastrarea cu o autoironia.

Nici pe departe.

Autoironia poate să aibă un farmec aparte atunci când este folosită cu cap.

Mai mult, autoironia presupune umor și capacitate reală de introspecție, de auto analiză relaxată.

Reflexul autocastrării se manifestă la acei bărbați care consideră conștient sau nu că e mai ușor să se poarte ca niște fraieri în relație cu femeile și cu cei din jur decât să se abțină să facă asta.

Adică, sunt atât de convinși că natura lor primordială este una de mapeți, încât o îmbrățișează și speră că femeile vor considera asta ca fiind ceva „drăguț”.

Din păcate, chiar și când o femeie consideră astfel de atitudini de doi lei ca fiind ceva „drăguț”, nu vor simți vreodată și atracție sexuală față de acel flăcău.

Cum se nasc tendințele de autocastrarea

Cel mai frecvent, o astfel de atitudine este învățată.

Adică, undeva în istoricul de viață al bărbatului, o astfel de atitudine a dat rezultate.

A fost profitabil să fie bleg.

De exemplu, erai copil și ai făcut o chestie măruntă și oarecum penibilă.

Să zicem că ai mers la școală având o șosetă de un fel și alta de alt fel când o astfel de chestiune nu era nici pe departe ceva cool.

Nu că astăzi ar fi, dar ca idee.

Și cei care te-au văzut așa, au râs.

Unii copii au râs cu răutate, dar poate au existat și adulți care au râs cu un soi de înțelegere plăcută pentru tine.

Ei, în acel moment, s-au deschis mai multe căi de înțelegere a situației.

Cel mai frecvent, puteai înțelege ori că erorile sunt erori și că deși sunt scuzabile, nu e cazul să fie și repetabile.

Sau, scenariul aproape la fel de frecvent, dar nociv – că erorile sunt erori și nu sunt doar scuzabile, dar pot avea și efecte plăcut.

De exemplu, că pot fi sursă de conectare emoțională cu adulții (în copilărie) sau cu persoane percepute ca având rang „superior” (la maturitate, cu femeile frumoase).

Cu cât un om are parte de mai puțină atenție reală, mai puțină căldură emoțională reală și mai puține modele demne de urmat, cu atât e mai probabil să învețe comportamente nocive de gestionare a trăirilor sale.

Perversitatea situației de acest tip este că omul care cadă pradă reflexului de autocastrare are parte de un beneficiu fals de pe urma acestuia – ex. conectarea emoțională pe care o menționam mai sus.

Adică, în cazul șosetelor desperecheate, comportamentul învățat poate fi că o eroare stridentă naște atenție și, uneori, un soi de compasiune din categoria „vai, sărăcuțul, nu se pricepe…”.

Sau, la fel de frecvent, „vai, sărăcuțul, nu a avut cine să-l învețe”.

Astfel, nepriceprea obișnuită sau chiar lipsa de performanță în tot felul de arii devine o formă de cerșire a atenției și a compasiunii.

Cum întăresc unele filme reflexul autocastrării

Există o vorbă care spune că dacă ești bleg de mic, când ești mare doar te distrezi.

Sau așa ceva.

Adică dacă o iei de mic pe o cale greșită, există o probabilitate destul de mare să performezi în greșeli mai târziu.

Asta și pentru că vei primi „ajutor” pe parcurs.

Astfel, pe terenul deja cultivat cu germenii autocastrării, se varsă tot felul de îngrășăminte culturale.

Un exemplu sunt filmele cu super eroi.

O idee des întâlnită în astfel de filme este aceea a individului slab, pe care toți îl iau în râs și care, totuși, cumva reușește să se răzbune cu ajutorul unor super puteri pe care le capătă peste noapte.

Două lucruri se nasc de aici.

În primul rând, este credința imatură că poți persista în a fi bleg pentru că la un moment dat sigur te vei ridica și le vei arăta tu celor care râd de tine că de fapt ai o structură de șmecher.

În al doilea rând, aproape fiecare super erou își capătă puterile printr-o minune.

Uneori, e vorba de un accident care-l expune la cine știe ce substanță.

Alteori e vorba de o vrajă.

Alteori e vorba de un experiment militar.

În fine, aproape niciodată nu e vorba de muncă ????

Aproape niciodată nu e vorba de un efort susținut pe termen lung care să ducă la dezvoltarea unor abilități.

De ce?

Din mai multe motive, inclusiv pentru că munca e neatractivă pentru mapeți.

E mai ușor să-i ții pe aceștia în zona visării, a speranței că la un moment dat totul se va schimba brusc pentru ei.

În felul acesta, oamenii sunt depresivi și anxioși, exact starea care-i face să consume în super exces ceea ce e de neconsumat – fast food, Netflix în exces, Facebook în exces, Instagram în exces, cumpărături de tot felul în exces, masturbare (asta aproape mereu e în exces) etc.

Ziua în care ai vrea să-i stârnești atracție, dar îi stârnești cel mult milă

Nu părea că voi ajunge aici cu explicațiile, nu?

Dar am ajuns pentru că e un fenomen foarte frecvent.

Prin urmare, cu o astfel de atitudine, ajungi să interacționezi cu o femeie care te atrage.

Ce atitudine crezi că vei avea?

Cum crezi că vei fi tentat să te porți astfel încât ea să fie amabilă cu tine, astfel încât ea să fie caldă, astfel încât să se distreze în compania ta?

Vei apela la reflexul autocastrării și te vei comporta ca un bleg de carieră.

Vei face un titlu de glorie din timiditatea ta, din nepriceperea ta, din incapacitățile tale.

Nu zice nimeni să cazi în extrema cealaltă și să te dai mare fără umor.

Zic doar să fii atent la comoditatea pe care o simți atunci când acționezi și reacționezi ca un bleg.

Îți spune că nu e convinsă că vrea să iasă cu tine și tu râzi ca mapețul și întrebi ce ar trebui să faci ca să o convingi?

Da, ești un bleg.

Ai invitat-o în oraș și ea spune că revine ea cu un răspuns, iar tu simți nevoia să remarci că „sigur nu vei mai da niciun semn”?

Da, ești un bleg.

Îți pune tot felul de condiții absurde și tu simți nevoia să te angajezi să le îndeplinești?

Da, ești un bleg.

Te înșeală și tu îi acorzi a doua șansă pentru că ți-a reproșat că ai neglijat-o?

Aici ești mai degrabă prost.

Mai mult, cu cât vei încerca să faci din incapcitățile tale o formă de stârnire a atenției ei și o formă de conectare emoțională cu ea, cu atât vei avea șanse mai mari să o plictisești sau să-i stârnești milă.

Sau chiar dispreț uneori.

Și nu confunda ideea de vulnerabilitate cu ideea de slăbiciune.

Sunt diferențe majore, așa cum sunt diferențe majore între bărbații care au respect de sine și bărbații care găsesc că-i comod să fie fraieri.

Cea mai perversă plată pe care o fac bărbații

Zilele trecute, mă uitam pe mail-urile primite de la cititori și mi-am dat seama că multe dintre ele au un punct comun.

E un fel de simptom aproape general: bărbați care  ori își pierd iubitele și vor să le recucerească, ori au încercat să cucerească o tipă și au eșuat.

Normal, le pot recomanda ghidul  Cum să-ți recâștigi iubita dacă femeia pe care au pierdut-o sau cea pe care au „ratat-o” este una cu adevărat specială.

Totuși, nu pot să nu remarc un fapt simplu – mulți ies din relații clasice sau din diverse interacțiuni cu un respect de sine foarte scăzut.

Și asta se întâmplă dintr-un singur motiv: au încercat să plătească pentru atenție sau relație cu propriul respect de sine, cu mândria lor primară, cu ultima fărâmă de orgoiu.

S-au rugat de femeile din viața lor să rămână cu ei.

S-au rugat să primească atenția lor.

Mare eroare.

Foarte mare.

Respectul este important pentru orice om, dar felul în care se raportează femeile și bărbați la acesta este diferit.

Diferențe dintre bărbați și femei când vine vorba de respect

Cultural vorbind, respectul are o valoare diferită pentru femei și bărbați.

Adică, succesul bărbaților în viață depinde într-o mai mare măsură de cât respect inspiră decât depinde succesul femeilor.

Deși o grămadă de femei au respect de sine și acționează de-o manieră care poate inspira respect celor din jur, realitatea este că nu depind într-o măsură la fel de mare de acest aspect.

De exemplu, o femeie poate avea un anumit tip de succes în viață prin simplu fapt că este frumoasă și atât.

Frumusețea ei bazată în mare măsură pe înzestrare genetică poate fi suficientă ca să devină soția unui bărbat foarte bogat și să rezolve problema traiului pentru restul vieții.

Pentru asta, în multe situații, nu trebuie să inspire nimănui niciun fel de respect, e suficient să existe și să întrețină ceea ce i-a oferit natura.

În paralel, bărbații nu sunt la fel de norocoși.

Dacă ești sărac și dorești să fii bogat, ai șanse mai mari să câștigi la loto decât să devii partenerul de viață al unei femei extrem de bogate.

Prin urmare, va trebui să fii suficient de deștept, suficient de muncitor și suficient de norocos ca să reușești acolo unde o femeie frumoasă reușește uneori doar prin simpla sa prezență.

Iar societatea are grijă să întărească aceste exemple aparent extreme pe care le dau eu.

În concluzie, pentru tine să inspiri respect este o chestiune capitală, o chestiune de care depinde statutul tău în interacțiune cu toată lumea, femei sau bărbați.

Mai mult, respectul pe care femeile îl capătă în mod tradițional ține mai degrabă de capacitatea lor de a proteja „elemente” înnăscute care țin de propria persoană.

Astfel, aceasta poate fi respectată dacă-și protejează feminitatea prin felul în care se comportă, vorbește, acționează etc.

Sau poate fi respectată pentru felul în care protejează estetica propriei persoane prin felul în care se îmbracă, se machiază sau nu se machiază, prin postură, prin gestică, prin maniere etc.

Sau prin felul în care își protejează statutul de femeie serioasă prin refuzul de-a face sex ocazional sau de-a intra în interacțiuni cu bărbați care nu vizează o relație serioasă.

În paralel, ca bărbat protejezi mai degrabă ceea ce ai obținut prin muncă, nu ceea ce obții prin simplu fapt că te-ai născut într-un anumit corp.

De exemplu, ajungi să-ți protejezi statutul abia după ce obții acel statut prin acțiuni care-ți demonstrează valoarea.

Adică, ca să fii perceput ca un tip curajos, chestiune foarte onorabilă între bărbați, trebuie să fi demonstrat acel curaj.

Iar curajul, după cum știi, se demonstrează în siutații care au presupus un oarecare risc.

Nu devii curajos doar pentru că te-ai pozat îmbrăcat sumar și o revistă de mondenități te laudă, așa cum se întâmplă în cazul femeilor:

Ce curajoasă a fost! A arătat totul fără nicio prejudecată!.

Mare atenție la manipulările femeilor când vine vorba de respect

De ce ți-am spus toate acestea?

Pentru ca să înțelegi de ce pentru femei respectul pare să nu fie de multe ori o miză.

O grămadă de femei, majoritatea foarte bine intenționate, îți vor spune mereu că pentru dragoste trebuie să treci peste mândrie.

Iar eu îți voi spune că o femeie care te iubește nu te umilește și nu te lasă să faci gesturi sau fapte care te pun în situații umilitoare.

De-asemenea, o grămadă de femei  bine intenționate  îți vor spune că pentru a câștiga o femeie trebuie să renunți la orgoliul masculin, la atitudini care trădează mândrie etc.

Iar eu îți voi spune tot mereu că femeile sunt atrase de bărbați, nu de legume.

Ori un bărbat este un pachet complet care conține alături de o grămadă de calități și de defecte inclusiv  mândrie, orgoliu, respect de sine.

De asemenea, îți voi reaminti că nu e o idee prea bună să-ntrebi o femeie ce ai de făcut în relație cu femeile:

În fine, să zicem că ești ești angajat pe bani mulți la o companie care te exploatează și la care șeful își bate joc de tine?

Nu te mira că tu te simți zilnic castrat de acest tratament, iar partenera de viață îți spune să mai suporți un pic, măcar până terminați de dat rata la casă.

Și după ce dați rata la casă, poate ar trebui să mai suporți un pic să mai faceți niște investiții din banii ăia buni pe care-i câștigi.

Și după ce faceți niște investiții, poate ar trebui să mai suporți pentru că toată prietenele ei o invidiază că are un iubit atât de bine plasat în câmpul muncii.

Plus că se poate lăuda cu tine și stârni oftici peste tot.

Așa că respectul pe care tu ți l-ai dori nu valorează nicio ceapă degerată în ochii ei.

Dar tu suferi zi și noapte dintr-un motiv simplu – deși viața bărbaților este în general mai grea decât a femeilor, softul tău a fost bine programat de natură sau de Dumnezeu.

Și acel soft bine programat îți atrage atenția iar și iar că nu e firesc să fii zilnic călcat pe ouă doar pentru că ești mai slab plasat într-o ierarhie dintr-o companie.

Ce vei face?

Vei sluji intereselor ei penibile sau vei acționa într-o direcție în acord cu natura ta masculină?

Cum să-ți recâștigi respectul după ce faci greșeli

Sau alt exemplu, inspirat dintr-un mail pe care l-am primit recent de la un abonat al site-ului:

Acum ceva timp, am acceptat fără să dau importanță, ca soția să se vadă la un suc cu fostul ei șef.

Apoi, m-a mințit că merge la un film și s-a mai văzut cu el o dată. A dat-o de gol o vecină de bloc.Poate s-au văzut și ulterior, nu mai am de unde să știu. Mi-a mărturisit că tipul s-a îndrăgostit de ea și bla bla bla.*

M-am comportat ca un bleg atunci. Acum nu i-aș mai reproșa ceva, dar faptul că atunci nu am procedat cum trebuie mă face să mă simt iarăși un bleg și nu am idee cum să dezbat subiectul.

A greșit c-a înghițit așa ceva?

Întotdeauna este greșit să accepți tratamente incorecte.

Prin urmare, a greșit.

Greșește că nu discută problema acum?

Da, greșește.

Răul principal a fost deja făcut, dar să lași lucrurile să treacă de la sine în astfel de privințe este doar o formă de-a înghiți în continuare.

De ce ai face asta?

Doar pentru că ți-e frică de faptul că dacă o confrunți cu comportamentul ei jalnic din acea situație ai putea să o pierzi.

Sigur, să pierzi o femeie care face ce-a făcut tipa respectivă este de fapt un mare câștig.

Pe de altă parte, să o pierzi pentru că ea se desparte de tine, nu pentru că tu ai lămurit lucrurile și te-ai despărțit de ea este un câștig mult mai mic.

De ce?

Pentru că ai pierdut oportunitatea de-a-ți arăta ție însuți că te respecți.

Toți facem greșeli, dar dacă poți să repari ce-ai greșit, repară.

Nu aștepta ca soarta să repare ceva pentru tine.

Da, tipa l-a înșelat.

Înșelatul nu implică doar sex, înșelatul implică și ieșiri pe ascuns cu fostul șef.

Bun, ce-ar putea face concret un bărbat când ratează momentul de-a rezolva astfel de situații?

Ce ar trebui să facă acest bărbat dacă tocmai din cauza respectului său de sine scăzut l-a făcut să nu acționeze atunci când lucrurile s-au petrecut?

Simplu…

El: Mai ții minte când ai ieșit cu șeful tău la un suc și eu n-am avut nimic împotrivă? Și mai ții minte că te-ai mai văzut ulterior cu el atunci când mi-ai zis că te duci la un film?
Ea: Nu m-am mai văzut cu el, a fost doar atunci.
El: Acum nu verific dacă ceea ce știu e adevărat sau nu. Voiam să-ți spun că doar un prost ar accepta astfel de situații fără să facă nimic.
Ea: Dar nu a fost nimic. Doi oameni maturi se pot vedea la un suc dacă au lucrat împreună.
El: Nici asta nu doream să discut. Mai voiam doar să-ți spun că nu mai reușesc să joc rolul. Va trebui să găsești un alt prost care să accepte această lipsă de respect.
Ea: Dar..

Înțelegi ideea?

Nu ai nevoie să o iei pe ocolite și nu ai nevoie să porți o discuție cu ea despre cine are dreptate.

Ar fi o mare eroare să faci asta pentru că ai pierde focusul intenției tale.

Care e intenția ta cu o astfel de reacție?

Să te desparți de o femeie care te-a mințit / trădat / înșelat.

De asemenea, să te desparți de ea de-o manieră care să răscumpere și eroarea pe care ai făcut-o când i-ai înghițit comportamentul de doi lei.

De asta e important să recunoști față de tine însuți c-ai fost un prost la acel moment și de asta e important să spui cu voce tare că nu mai ești acel bărbat.

Nu ca să o pui pe ea la punct, nu ca să faci demonstrații de cât de șmecher ești tu.

Doar ca să te anunți pe tine însuți că ai decis altceva pentru tine.

Că ai decis să te respecți și să fii respectat.

Te va respecta că reacționezi așa?

Ce contează părerea unei femei de care te desparți?

Nu contează.

Dar ca idee, va înțelege din vorbele și decizia ta că ești demn de respect.

Nu-ți închipui că te va respecta dacă vei ceda la smiorcăielile sau la manipulările ei.

Nici pe departe.

Poate rămâne cu tine și să te disprețuiască apoi zeci și zeci de ani.

N-ar fi vina ei, ar fi doar vina ta.

Atenție la obsesia demonstrațiilor cu orice preț

O parte dintre flăcăii care se gândesc că e cazul să-nceapă să devină niște bărbați respectabili fac o mare eroare.

Adică încep să fie obsedați să demonstreze ce e de capul lor cu orice ocazie.

Vânează fiecare situație în care ar putea să arate că ei sunt niște tipi care nu glumesc când vine vorba de respect și prin urmare se poartă ca niște indivizi lipsiți de orice carismă.

Dacă te preocupă continuu ce inspiri în exterior, aproape sigur vei inspira ceva neplăcut.

Mai mult, vei acționa robotic și asta te va face să pari un individ încordat și cu probleme majore.

Nimeni nu respectă astfel de oameni.

Nimeni nu este impresionat de „intransigența” lor și de obsesia lor de-a căpăta cu orice preț respectul celor din jur.

Prin urmare, nu face asta.

E mai important să-ți formulezi tu însuți niște principii de viață pe care să le respecți și va fi suficient.

Întotdeauna, acționează relaxat, ca și când faci cele mai firești lucruri din lume.

Nu te lăsa atras în jocurile dramatice pe care filmele / serialele / show-urile TV încearcă să ți le inducă.

N-ai nevoie să țipi, să ridici tonul sau să faci cine știe ce gesturi teatrale când vrei să transmiți ceva.

Forța mesajului nu o dă felul în care interpretezi rolul, ci încăpățânarea relaxată cu care-ți urmezi principiile.

Ai ca principiu ideea că femeia cu care te afli în relație n-ar trebui să te mintă /  să iasă cu diverși flăcăi sub diverse pretexte / să se supra expună pe social media?

E un principiu de minim bun simț.

Dacă ea face asta, n-ai nevoie de o scenă ca să-i spui pa.

Îi poți spune lucrul acesta rapid și simplu, ca să-ți poți vedea apoi de viață.

Apropo, ghidul Sigur pe Tine te învață cum să interacționezi cu femeile astfel încât să fii respectat fără să faci vreun efort.

Simplu și direct, ca un bărbat.