Când o femeie refuză să ia numele tău la căsătorie, aproape sigur nu te iubește. Prin urmare, ori schimbi situația, ori refuzi să te căsătorești cu ea.
Uite o situație care poate fi o problemă.
Sau nu.
Depinde cum procedezi.
În fine, asta spune un cititor:
„Noroc, Alex !
Ce părere ai ca femeia să nu treacă pe numele bărbatului, ci ori să păstreze numelei ei ori să fie ambele nume alăturate, al bărbatului și al ei?
Concret, într-o discuţie îmi spune că ea nu va lua niciodată numele bărbatului fiindcă numelei ei are o importanţă mare, a făcut multe, vrea să fie independentă.
Crede că luarea numelui e oarecum o satisfacere a noastră, a bărbaţilor, că ne aparţin.
Cum se poate proceda?
Mersi și numai bine!”.
Bun, înainte de orice, un lucru important: acea discuție în care ea a făcut acele afirmații, a fost deschisă de tine sau de ea?
Când te porți ca un bărbat în relație cu o femeie, e posibil ca ea să se supere în primă fază. Cum vei acționa în continuare îi va confirma dacă ești sau nu bărbat cu adevărat.
După textul trecut, în care vorbeam despre cum să reacționezi când o femeie te amână cu scuze penibile, au apărut diverse reacții.
Unii dintre cititori spun așa:
„Să zicem că îi răspund așa cum spui tu și apoi nu o mai caut. Și dacă nu mă mai caută nici ea?”
Înainte să-ți răspund la această întrebare, sunt necesare două precizări.
În primul rând, ceva-mi spune că niciodată n-ai avut curajul de-a reacționa așa în relație cu o femeie, indiferent cât de lipsită de respect a fost ea.
Chiar dacă reacția prezentată acolo nu implică niciun fel de atitudine jignitoare la adresa unei femei, ci doar o atitudine care arată respect de sine, majoritatea bărbaților nu au curajul firesc de-a face asta.
Dacă nu ai înșelat-o sau n-ai abuzat-o, o femeie se desparte de tine dintr-un singur motiv. Posibil să nu ți-l spună vreodată.
Când o femeie se desparte de un bărbat, bărbatul începe să-și facă tot felul de scenarii legate de motivul despărțirii.
De multe ori, femeile îi ajută pe bărbați să-și dezvolte aceste scenarii.
Adică rar le spun acestora motivul real (care este unul singur) și preferă să le spună tot felul de lucruri care n-au nicio treabă cu adevărul.
Uneori, femeile rostesc motive inventate pentru că au impresia că-n felul acesta le protejează sentimentele bărbaților respectivi.
Alteori, e vorba doar de protejarea propriilor sentimente – adică nu au suficient caracter încât să spună lucrurilor pe nume și sub scuza falsă că nu vor să facă rău, mint.